Fie că vrem, fie că nu vrem, Codul Penal trebuia ajustat după normele europene ale Uniunii. Însă, cum era de așteptat, guvernatorul României Traian Băsescu, omul care într-adevăr a distrus independența justiției, o întoarce și pe față și pe dos crezând că își va recâștiga poporul de care și-a bătut joc cât a putut. Nu e corect ca adversarii politici să fie condamnați, iar el, cel mai mare infractor al țări, care va rămâne în istoria României cu sintagma: Președinte și Infractor! să scape nepedepsit. Dar cum nimic nu ține o veșnicie, mai sunt 10 luni până când Traian Băsescu va putea fi chemat în fața justiției ca cetățean, fără privilegii și fără justiție aservită.
Noul Cod Penal permite arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amendă, eliminarea pedepselor pentru minori și acordul de recunoaștere a vinovației, precum și alte modificări, care au intrat în vigoare de la 1 februarie 2014.
Eutanasia nu mai este calificată drept omor calificat
Conform articolul 190 din noul Cod penal, „uciderea săvârșită la cererea explicită, serioasă, conștientă și repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suportat, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
În noul Cod penal, fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiții decât cele medicale, dar acum este încriminată și fapta de vătămare corporală a fătului.
Pe de altă parte, urmărirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce îi cauzează o stare de temere constituie infracțiunea de hărțuire.
O alta modificare a Codului penal are în vedere recidiviștii. Astfel, persoanele care comit fapte în stare de concurs sau recidivă vor avea parte de sancțiuni mai drastice. Dacă se comit mai multe infracțiuni în concurs, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea și un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. În cazul recidiviștilor, limitele pedepsei pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.
Cameră preliminară și judecător de drepturi și libertăți
Una dintre modificări se referă la separarea funcțiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse instituția judecătorului de drepturi și libertăți și cea a judecătorului de cameră preliminară.
Judecătorul de drepturi și libertăți este cel care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează în cursul urmăririi penale cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizari privind: măsurile preventive; măsurile asiguratorii; măsurile de siguranță cu caracter provizoriu; actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; încuviințarea perchezițiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipată a probelor.
Acest lucru înseamnă că, în cursul urmăririi penale, orice măsură ce ar putea să afecteze drepturile și libertățile părților este fie supusă, fie dispusă cenzurii judecătorului de drepturi și libertăți.
Conform articolului 54 din noul Cod de procedura penală, „judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege”.
Arestul la domiciliu
Măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar, care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se afla în îngrijirea sa.
Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, iar la cererea scrisă și motivată a inculpatului i se poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
În cazuri urgente, pentru motive intemeiate, cel care se află în stare de arest la domiciliu poate părăsi imobilul fără permisiunea oamenilor legii, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa și organul judiciar, care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza.
Sistemul zilelor-amendă
Noul Cod penal aduce cu sine introducerea sistemului zilelor-amendă. La o astfel de sentinta, se va stabili un număr de zile amendă, cuprins între 30 și 400, care se va înmulți cu valoarea corespunzătoare unei zile amenda, cuprinsă între 10 și 500 de lei.
Daca persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. Dacă amenda neexecutată a însoțit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă.
Acordul de recunoaștere a vinovăției
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală apare și o nouă concepție privind fazele urmăririi penale. La aceste faze se adaugă, astfel, posibilitatea mai largă de aplicare a principiului oportunității, apărând renunțarea la urmărirea penală și acordul de recunoaștere a vinovăției.
În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de conținutul faptei, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și de împrejurările concrete de săvârșire, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia.
Potrivit reglementării, renunțarea la urmărirea penală poate avea loc numai după punerea în mișcare a acțiunii penale și înainte de sesizarea camerei preliminare.
De asemenea, tot procurorul poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, privitor la infracțiunile pentru care legea prevede o pedeapsă cu amenda sau de maximum șapte ani. Acordul de recunoaștere este o formă abreviată a procesului penal, bazată pe o pledoarie de vinovație a inculpatului.
Astfel, imediat după punerea în mișcare a acțiunii penale, procurorul și inculpatul pot încheia un acord, după ce acesta din urmă își recunoaște vinovăția. Acordul are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice, fiind stabilit și modul și cuantumul pedepsei, precum și forma în care aceasta urmează a fi executată.
Limitele, dar și efectele, încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se stabilesc prin avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior. Imediat după încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul va sesiza instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond și îi trimite acesteia acordul, alături de dosarul de urmărire penală. Cea care decide, în final, ce se întâmplă cu acordul de recunoaștere a vinovăției, este instanța, printr-o decizie, în urma unei proceduri necontradictorii. Soluția este dată după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și a părții civile, daca este prezentă.
Nu mai sunt prevăzute pedepse pentru minori
În Codul penal nu mai sunt prevăzute pedepse pentru minori. Ei vor fi sancționați exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât și neprivative de libertate. În prima categorie se încadrează internarea într-un centru educativ sau unul de detenție. Celelalte măsuri se referă la stagiul de formare civică, supravegherea sau consemnarea la sfârșit de săptămână.
Viața privată, mai protejată
Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor va fi infracțiune. Acelasi lucru se aplică și în cazul difuzării imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, în continuare, considerată o infracțiune, iar acum se încriminează și violarea sediului unei persoane juridice.
Împiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informațiile cerute la dispoziția lui, se constituie în infracțiunea de obstrucționare a justiției și este o noutate pe care o aduce Codul penal, de la 1 februarie. Acest lucru se va pedepsi cu închisoarea de la trei luni la un an.
În același context, intimidarea, amenințarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declarație data la organele judiciare, va reprezenta infracțiunea de influențarea declarațiilor. Pedepsele în cazul acestă variază între unul și cinci ani.
Mai mult decât atât, avocatul care face înțelegere cu partea adversă pentru fraudarea intereselor clientului său va fi pedepsit. Acest fapt îmbracă forma infracțiunii de asistență și reprezentare neloială.
Totodată, se sancționează folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, în cazul unui funcționar public, care solicită favoruri de natură sexuală la întocmirea unui act.
În plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infracțiunea de hărțuire sexuală doar în cazul în care aceasta este înfăptuită de șefi, ci și atunci când ea este facută de colegi.
Schimbări majore pentru șoferi în noul cod penal
Noul Cod Penal aduce veşti proaste pentru şoferii care sunt agresivi cu poliţiştii sau încearcă să-i manipuleze. Astfel, sunt prevăzute noi infracţiuni care se pedepsesc cu amendă şi chiar închisoare. Pe de altă parte, legea oferă portiţe de scăpare pentru cei care sunt prinşi beţi la volan.
Codul penal aduce și veşti bune pentru unii şoferi care obişnuiesc să guste ceva înainte să plece la drum. Conducătorii auto prinşi la volan cu o alcoolemie de 0,8 grame la mie nu mai riscă să ajungă în închisoare, ci doar amendă. În plus, alcoolemia se calculează la prelevarea probelor biologice. De asemenea, a fost redusă şi pedeapsa celor care refuză să se supună prelevării probelor biologice, de la un maxim de 7 ani la un maxim de 5 ani.
Veşti proaste sunt pentru şoferii recalcitranţi, care refuză să prezinte actele sau agresează poliţişti. Ei pot fi acuzaţi de obstrucţionarea justiţiei şi riscă să ajungă după gratii un an de zile.
Prevederi extrase din Noul Cod Penal: amendă pentru alcoolemie de 0,8 grame la mie; alcoolemia calculată la prelevarea probelor biologice; amendă pentru conducerea unei maşini neînmatriculate; închisoare 3 luni – 1 an sau amendă pentru cei care împiedică cercetările; închisoare 3 luni – 1 an sau amendă pentru cei care refuză să comunice acte şi date; închisoare 1-5 ani pentru influenţarea declaraţiilor.
MICA AMNISTIE – 122 de deţinuţi au fost eliberaţi în prima zi
Un număr de 122 de deţinuţi au fost puşi în libertate sâmbătă, 1 februarie, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală. De asemenea, pentru 176 de deţinuţi, a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie. Sute de deţinuţi vor fi eliberaţi, ca urmare a intrării în vigoare a unei legi mai favorabile, iar altora li se vor micşora pedepsele pe care le au de executat. Conform Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, comisiile constituite special, încă din luna octombrie 2013, au analizat peste 30.000 de dosare penale ale deţinuţilor şi au ajuns la concluzia că în jur de 400 dintre aceştia se califică pentru eliberarea imediată din închisoare.
Sursa: wall-street.ro, jurnalul.ro, AvocatNet.ro, romaniatv.ne, gandul.inf, economica.net