Autor: Dr. Paul ICHIM
Mă frământă de zile bune, întrebarea sau observația unui prieten care-mi citește postările. Omul sincer preocupat mă avertiza că spunând lucrurilor pe nume, o să reușesc doar să-mi atrag antipatia multora. Fie vorba între noi, chiar am observat lucrul acesta. La unele mici comentarii concretizate-n întrebări mai incomode și se pare adevărate, invariabil apare un atac la persoană, fără nici o legătură cu subiectul în discuție, făcut de pe pagini false, din alea de pe care nu afli nimic despre persoana respectivă.
Alți cunoscuți mi-au interpretat atitudinile drept o dorință de implicare politică, chestie complet străină mie, mai ales în zarzavatul alterat existent în momentul asta.
Completarea prietenului la avertizarea comunicată mai sus a fost și mai dură, respectiv dacă am speranța că prin anumite luări de atitudine, voi determina să schimb ceva printre navigatorii pe rețeaua de socializare, ce arată că au preocupări majoritar neutre (că să le denumesc elegant).
La chestia asta am aderat la un răspuns văzut pe aici, foarte logic de altfel…….nu sper să schimb societatea, dar nu vreau să mă schimbe ea pe mine.
N-am fost niciodată adeptul făcutului pe Gică contra față de factorii de decizie, am dorit să pun în discuție subiecte care au fost ignorate, cu bună sau rea știință și care par a fi esențiale în existența noastră, în confortul zilnic, în modul cum muncim etc.
Neutralitatea asta socială, faptul că doar exist pe aici că să-mi schimb pozele de profil, doar să-mi dau poze din vacanțe sau de la diverse evenimente, să ader la diverse sondaje privind horoscopul sau caracterul personal, fără să comunic nici o informație, fără să iau atitudine față de cei ce-mi decid temporar existența și interferează cu ea, mi se pare de o platitudine dezarmantă.
Tipul asta de existență, neparticipativă, de teama tulburării umorilor unora sau a intereselor lor inacceptabile pentru propria persoană, probabil nu se potrivește cu tipul meu de gândire, am senzația că aș fi de fapt un fel de algă , plimbată doar de valul social.
Până la urmă, după destui ani de meserie am aflat și înțeles un lucru.
Dacă muncești pe brânci și mai și performezi ceva, luptându-te să progresezi în domeniul tău, este imposibil să nu deranjezi, să nu creadă cineva că-i afectezi într-un fel interesele.
În atare situație deja am început să mă obișnuiesc cu dușmăniile absurde și cu mizeriile suportate.
În concluzie, după o prezentare așa de lungă, aleg să nu fiu algă și chiar nu mă interesează dacă unii mă dușmănesc total aiurea, pentru niște adevăruri spuse, fără patimi sau interese ascunse.
Sursa foto: ceicunoi.wordpress.com