Ucraina le cumpără, România le aruncă într-un depozit
În vreme ce ungurii fac investiții inteligente în diguri și sisteme de protecție împotriva inundațiilor, noi ne bazăm pe noroc și ignorăm ideile salvatoare.
Puțin le-a păsat autorităților că trei ingineri din Baia Mare au brevetat un sistem de diguri modulare, care să înlocuiască sacii de nisip. Au găsit și un producător, dar nicăieri în țară nu s-a grăbit
cineva să cumpere aceste panouri de otel. Singurii care s-au arătat încântați de ele sunt ucrainenii, care le-au și montat într-o zonă periculoasă.
În 2006, cei trei ingineri au inregistrat la OSIM acest sistem de protecție împotriva inundațiilor. Însă toți primarii cărora le-a fost prezentată invenția, s-au arătat reticenți.
„Faptul că și inundașiile au provocat pagube foarte mari, timp de un deceniu, peste 6 miliarde de euro și aproape 200 de morti, se merita investiția. Au fost văzute și de prim ministrul, domnul Boc, ne-a promis și sprijinul dânsului, asta era în 3 iulie 2010. Din România fermă nu am primit comandă„, spune Paul Mateescu – inventator.
Așa că de mai bine de trei ani digurile modulare făcute la Baia Mare zac într-un depozit. Dreptul de producție și comercializare a digului mobil a fost concesionat pentru următorii 5 ani unui om de afaceri din Baia Mare. Acesta spune că a investit peste 1 milion de euro în fabricarea lor, dar acum nu mai speră să-și recupereze banii.
„Consiliul Județean a aprobat cumpărarea unui km de dig. Au venit și banii europeni, au atacat hotărârea în contencios și n-au cumpărat nici digurile și au pierdut și banii. Totul a rămas la stadiul de intenție„, a spus Dumitru Matei, patron.
Prefectul judetțului Maramureș regretă lipsa de decizie: „Astăzi dacă Doamne ferește se va întâmpla ceva cu noi, o sa încărcam saci cu nisip”, spune el.
În timp ce autoritățile din România s-au pierdut în detalii, cele din Ucraina s-au hotărât rapid și acum se bucură de utilitatea digurilor.
Este adevărat, însă, că aceste panouri montate la suprafață nu se compară cu digurile performante din Ungaria. Vecinii au făcut o fundație solidă, de opt metri, la care au lucrat opt luni, apoi, din 50 în 50 de metri, au turnat piloni din fier beton. Abia după aceea au montat, la suprafață, paravanele dintr-un aliaj usor și foarte rezistent. Rezistă, astfel, la forța apei, oricât de puternică ar fi viitura. Însă și costul diferă: o sută de metri dintr-un astfel de dig costă aproape un milion de euro. În vreme ce digul românesc costă 400 de mii de euro un kilometru.