Autor: Mihaela Huțanu
În 1834, marele logofăt Theodor Balș, hatman al Moldovei, inaugurează la Darabani un conac cu 29 de încăperi, pentru a-i fi reședință pe timpul vizitelor sale la moșia de Nord.
Construcția ,, castelului” avea să dureze 10 ani, din 1824 până în 1834.
Întemeiază un târg mare obținând hrisovul domnesc la 21 iunie 1837, clădește biserica Sf. Nicolae în 1840 și prima școală sătească de stat din Moldova, în 1841 și promovează ,,Învoiala” o înțelegere prin care atrage la Dărăbani comercianți evrei care aveau să marcheze destinul așezării la întâlnirea secolelor XIX-lea și al XX-lea .
În 1834, marele logofăt Theodor Balș, hatman al Moldovei, inaugurează la Darabani un conac cu 29 de încăperi, pentru a-i fi reședință pe timpul vizitelor sale la moșia de Nord.
Construcția ,, castelului” avea să dureze 10 ani, din 1824 până în 1834.
Întemeiază un târg mare obținând hrisovul domnesc la 21 iunie 1837, clădește biserica Sf. Nicolae în 1840 și prima școală sătească de stat din Moldova, în 1841 și promovează ,, Învoiala” o înțelegere prin care atrage la Darabani comercianți evrei care aveau să marcheze destinul așezării la întâlnirea secolelor XIX-lea și al XX-lea .
Potrivit site-ului nordul.ro, istoria muzeului de la Darabani a început în 1920, când învăţătorul Gheorghe Vornicescu, autorul primei monografii a localităţii, a constituit o colecţie muzeală permanentă la şcoala din Dărăbani. Aceasta a dispărut în cel de-al doilea război mondial.
Alte demersuri au fost întreprinse de avocatul Emil Costeanu, în 1932, și învățătorul Dumitru Jar 1966. În 1992 pasionatul colecționar Dumitru Haha, pe atunci primarul orașului, a început proiectul unui muzeu în cadrul conacului Balș, inițiativă care nu a fost continuată de edilii ce i-au urmat. Demersurile lui Dumitru Haha au fost reluate în 2014, la inițiativa Asociației Nord și a Primăriei Darabani.
Inițiativa Asociației Nord de a înființa la Dărăbani Muzeul Nordului s-a concretizat la 9 august 2014, când în cadrul primei ediții a Festivalului „Zilele Nordului”, s-a inaugurat acest lăcaș de cultură.
Muzeul are numeroase compartimente printre care sala școlară, cea literară, sala armelor, sala comunismului, sala etnografica și arheologică. Toate acestea sunt foarte bine dotate cu colecții și obiecte vechi de etnografie și de arheologie. Patrimoniul inițial conține aproape 500 de exponate, grupate în colecții reprezentative pentru regiunea Moldova de Nord – nordul Basarabiei – Bucovina de Nord. Acestea provin din județele Botoșani, Suceava și Iași, din regiunea Cernăuți-Herţa și din Basarabia.
Meritele se îndreaptă către dărăbăneanul Dumitru Haha, care astăzi nu se mai află printre noi, care a donat în proporție de 98%-99% dintre exponatele muzeului. Printre cele mai valoroase exponate ale sălii de istorie sunt un Penticostarion din 1757 și volumul „Procesul locuitorilor din Darabani înaintea curții cu jurați de la Dorohoi”, 1879. Volumul este o carte unicată în România, care înfățişează cel mai mare proces din istoria justiției româneşti de până atunci. Printre personalități au fost Titu Maiorescu, în calitate de avocat, și Nicolae Iorga, în funcția de ministru și jurnalist.
Sursa: destepti.ro, monitorulbt.ro
Foto: Mihaela Huțanu