Persoanele fără un venit stabil sunt deportate, la fel şi pensionarii care nu pot aduce dovada unor mijloace de întreţinere
Svalbard, un teritoriu insular din Oceanul Arctic aparţinând Norvegiei, este cel mai apropiat de conceptul de societate lipsită de criminalitate. Regiunea care se întinde pe o suprafaţă de circa 60.000 de kilometri pătraţi are circa 3.000 de locuitori. Secretul nordicilor – ilegalitatea şomajului.
Orice locuitor din Svalbard este obligat să îşi asigure singur traiul. Oraşul – numit după un industriaş american, John Munro Longyear, care l-a fondat în 1906 – nu are, din cauza condiţiilor meteo dificile, un sistem de ajutor social.
„Dacă nu ai un loc de muncă nu poţi trăi aici”, spune Olsen Ingero, guvernatorul regiunii cu o poliţie alcătuite din şase ofiţeri.
Persoanele fără un venit stabil sunt deportate, la fel şi pensionarii care nu pot aduce dovada unor mijloace de întreţinere.
„Acest loc este unul cu totul special”, a comentat primarul socialist Christin Kristoffersen. Deşi se bucură de multe dintre facilităţile de care dispune o zonă urbană modernă, cum ar fi un aeroport, internet de mare viteză şi chiar un restaurant de lux, oraşul nu îşi permite să asigure măsuri de asistenţă socială din cauza condiţiilor meteo extrem de dificile.