Autor – Prof. Gheorghe Giurgiu, Dej, județul Cluj
Olpret (din 1957, Bobâlna) – localitatea natală a unei ilustre personalități someșene: Dr. Alexandru Vaida-Voevod
La 27 februarie 1872, lângă Dej, la Olpret ( azi Bobâlna), în familia lui Dionisie Vaida, o familie de patrioți români de origine nobilă, s-a născut Dr. Alexandru Vaida Voevod. Bunicul matern al lui Alexandru Vaida Voevod a fost Alexandru Bohățiel, fost căpitan suprem al Districtului Grăniceresc Năsăud și participant la Revoluția de la 1848.
Actuala comună Bobâlna din județul Cluj este situată la cca 20 km de municipiul Dej, în Podișul Someșan și este formată din satele: Blidărești, Antăș ( satul unde s-a născut fosta mea colegă din primii șapte ani de carieră didactică, Anica Mic, profesor de biologie, Dumnezeu s-o ierte!), Vâlcele, Oșorhel, Bobâlna, Pruni, Răzbuneni, Maia, Cremenea, Suarăș și Băbdiu. Bobâlna se învecinează cu municipiul Dej și cu comunele: Recea Cristur, Panticeu, Cornești, Jichișul de Jos și Vad și are o suprefață de 9550 ha. Clima la nivelul comunei este caracterizată de ierni aspre și veri cu temperaturi moderate.
Principalul curs de apă care străbate teritoriul comunei este Olpretul, care izvorește din hotarul Băbdiului, colectează mai multe văi (valea Antășului, valea Vâlcelelor, valea Pustuței și valea Bobâlnei) și se varsă în râul Someș. Pe teritoriul comunei se întâlnesc păduri de foioase (fag, stejar, carpen ș.a.) și mai puțin de conifere. În aceste păduri trăiesc animale sălbatice, cum ar fi: vulpea, lupul, căprioara, veverița, bursucul și, mai rar, iepurele.
Muzeul Municipal Dej și muzeul local din Bobâlna păstrează: fragmente de ceramică dacică, topoare, vârfuri de săgeți ș.a.. Aceste descoperiri arheologice, cât și izvoarele scrise arată că acest spațiu a fost locuit de populație românească. Ulterior în aceste locuri au venit ungurii, țăranii liberi au devenit iobagi, iar aceștia s-au ridicat adesea împotriva asupritorilor lor. Este cunoscută în acest sens Răscoala de la Bobâlna din 1437, a țăranilor iobagi români și maghiari
Urmare a obligațiilor feudale împovărătoare ( față de stat, față de stăpânul feudal și față de biserica catolică) și a numeroaselor abuzuri, țăranii s-au răsculat. Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai mare răscoală din Transilvania, înainte de Războiul Țărănesc condus de Gheorghe Doja (1514).
În iunie 1437 s-a adunat o oaste de țărani pe Dealul Bobâlna, care s-a organizat într-o tabără pe acest deal. La 500 de ani de la răscoală, în 8 iunie 1937, fruntașii satelor din zona Olpretului au constituit un comitet de inițiativă pentru construirea unui monument în cinstea țăranilor răsculați în 1437, pe Dealul Bobâlna, la altitudinea de 695 metri. Inițiativa a avut suuces și s-a construit un monument din calcar, operă a sculptorului A. Kos și a arhitectului Virgil Salvan. Monumentul a fost dezvelit la 21 decembrie 1957, în acordurile Imnului de Stat. După dezvelire s-a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale ”privind schimbarea denumirii comunei Olpret din raionul Dej, regiunea Cluj, în cea de comuna Bobâlna”.
La Monumentul de pe Dealul Bobâlna (vezi Gheorghe Giurgiu, ”Tablete pentru neuitare”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2021, pagina 379, stânga, jos: Monumentul Răscoalei de la 1437 de pe Dealul Bobâlna), s-au organizat serbări populare din 1968, până în 1989. Au fost sistate aceste serbări populare în perioada 1989-1999, dar s-au reluat în anii 1999, 2001, 2002, apoi nu au mai fost asemenea serbări. Sperăm să putem participa și în continuare la asemenea manifestări de evocare a trecutului istoric al românilor, inclusiv a Răscoalei de la Bobâlna.
Din Olpret au participat direct la această răscoală: Ban Ladislav, Vicențiu, judele din Olpret și Ladislau Gall, reprezentantul iobagilor din Antăș, după cum relatează Pop Viorel în monografia ”Bobâlna” , la care mă voi referi la final.
Monografia Județului Someș de Iosif Cadar arată că, la 1877 Olpretul avea 1133 locuitori, pentru ca, în 1891 să ajungă la 1846 de persoane, dar în 1948 populația scade la 1441 de locuitori. Cel mai mare număr de locuitori ai comunei Bobâlna este în 1966, când se înregistrează 4513 persoane, apoi populația continuă să scadă, ajungând în 2002 la 1893 de locuitori.
Casele vechi din Olpret, de regulă cu două camere, erau construite din bârne și pământ, acoperite cu paie, trestie și mai rar cu șindrilă. Ocupațiile principale ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor și albinăritul.
Majoritatea populației era analfabetă. Abia în 1948-1949 se înființează ciclul primar în satele comunei, apoi școli de opt ani la Bobâlna, Maia, Băbdiu și Oșorhel. La Bobâlna și Băbdiu s-au construit școli cu etaj, cu opt săli de clasă și laboratoare spațioase și bine dotate.
Acestea au fost câteva date despre localitatea natală a unuia dintre ”părinții fondatori ai României Mari: Dr. Alexandru Vaida Voevod”.
La 27 februarie 2023 am participat la o activitate de omagiere a marelui om politic, Dr. Alexandru Vaida Voevod, la 151 de ani de la naștere, activitate organizată de ASTRA Dej, Despărțământul ”Dr. Teodor Mihali”. Despre ”Opera politică, viața și destinul unui ardelean: Alexandru Vaida Voevod” a vorbit istoricul, dr. Gabriel Rusu, iar doamna drd. Valerica Cireașă a prezentat expunerea ”Alexandru Vaida Voevod în documente de arhivă inedite”. ”Omul Alexandru Vaida Voevod în ochii celor din Olpret ( Bobâlna)” a fost evocat de doamna prof. Flavia Șamșudean, directorul Școlii Gimnaziale ”Dr. Alexandru Vaida Voevod”din Bobâlna, județul Cluj. O cunosc și o apreciez foarte mult pe doamna director, prof. Flavia Șamșudean și am avut bucuria să-l cunosc și pe soțul Domniei Sale, preotul ortodox Iacob Șamșudean.
În încheierea activității a fost prezentată cartea ”Un părinte fondator al României Mari : Alexandru Vaida Voevod” de Liviu Maior, prezentare realizată de președintele ASTRA Dej, Despărțământul ”Dr. Teodor Mihali”, ec., dr. Radu Gavrilă, carte pe care am și cumpărat-o , pentru biblioteca personală.
De pe rețelele de socializare a aflat despre această activitate și prietenul meu din Cluj-Napoca, inginerul minier Ilie Jeler, originar din Bobâlna.
Ilie Jeler s-a născut la Bobâlna, în 1957, a funcționat, după absolvirea Liceului Nr. 2 Dej ca profesor suplinitor la Școala Bobâlna, apoi a urmat Institutul de Mine din Petroșani, devenind inginer minier. A lucrat la Combinatul Minier Cluj, iar acum este pensionar. Părinții inginerului Ilie Jeler s-au numit Flore și Aurelia, iar bunicii, Ilie și Ana. Bunicii Ilie și Ana îi povesteau adesea despre Alexandru Vaida Voevod. De la ei a aflat că oamenii care l-au cunoscut direct pe Alexandru Vaida Voevod și familia sa au remarcat inteligența, omenia și spiritul de întrajutorare, calități pe care le poseda marele om politic. Sătenii din Olpret i se adresau cu ”Măria Sa”, iar băieții lui Alexandru Vaida-Voevod se jucau împreună cu ceilalți copii din sat, care îi numeau ”domnișorii”. Locuitorii din Olpret aveau un mare respect pentru Alexandru Vaida Voevod și familia sa. Din relatările bunicilor, inginerul Ilie Jeler reține două nume ale băieților lui Alexandru Vaida Voevod: Al. Mircea, băiatul mai mare și Aurel, despre care bunica prietenului meu își amintea că îi trimitea după broaște. Fiul Aurel a fost medic, neimplicat politic. Se pare că Alexandru Vaida Voevod a avut trei băieți și o fată, Elena.
Unul dintre băieții lui Alexandru Vaida Voevod ( cel mic) a fost medic O.R.L. la Brad, județul Hunedoara. Pe când eram elev al Liceului ”Avram Iancu” din Brad am fost consultat, la Policlinica Brad de domnul doctor Vaida, fiul unuia dintre realizatorii României Mari: Dr. Alexandru Vaida Voevod . La Brad, județul Hunedoara locuiește fiul acelui medic O.R.L.care m-a consultat pe mine, pe nume tot Alexandru Vaida Voevod, care este căsătorit cu doamna Eugenia Vaida Voevod. Iată că, în capitala Țării Zarandului, la Brad, județul Hunedoara, Dr. Alexandru Vaida Voevod are un nepot care-i poartă numele.
Inginerul minier Ilie Jeler a aflat de la bunici că guvernanta familiei era nemțoaica Lencica, iar administratorul moșiei era tot un neamț, Bretz, specialist în agricultură, de la care cei din zonă au învățat multe lucruri utile. De exemplu, administratorul Bretz le-a spus țăranilor din Olpret că nu este indicat să se cultive cartoful neaparat pe ternuri deosebit de fertile. Această cultură are nevoie de soluri reci și nisipoase și le-a recomandat în acest sens terenurile de sub dealul Băbdiului.
În comunism, în Bobâlna, în conacul unde s-a născut Alexandru Vaida Voevod a funcționat Dispensarul Medical Bobâlna, iar sediul C.A.P. Bobâlna (Cooperativa Agricolă de Producție) a fost în casa din centrul Bobâlnei, casă care a aparținut lui Ioan Vaida Voevod (fratele lui Alexandru Vaida Voevod, frate care nu a făcut politică). Pe casa familiei Vaida-Voevod din Dej, Piața Bobâlna, nr. 11, s-a așezat , în 1993, o placă comemorativă cu următorul conținut: ”În această casă – aparținând ilustrului cărturar IOAN VAIDA-VOEVOD a locuit, în popasurile sale dejene, DR. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, 1872-1950, CORIFEU AL MARII UNIRI – 1993-”
A existat în Bobâlna și o biserică ctitorită de bunicii lui Alexandru Vaida Voevod, unde aceștia au avut și cripta, criptă profanată ”în vremea totalitarismului stalinist”, conform spuselor nepotului Mircea Vaida Voevod.
În lada bunicilor, prietenul meu, inginerul Ilie Jeler a găsit și o înțelegere cu bunicii lui Alexandru Vaida Voevod, prin care se stabilea câte lemne și cereale urmau să primească pentru munca prestată la familia Vaida Voevod. Toate aceste înțelegeri erau respectate cu strictețe, iar echitatea, dreptatea și moralitatea familiei Vaida Voevod au fost apreciate de sătenii din Olpret
Prietenul meu, inginerul Ilie Jeler își amintește, din relatările bunicilor că, în 1957, la inaugurarea Monumentului de la Bobâlna a participat și Emil Bodnaraș. Totodată, inginerul Ilie Jeler nu este mulțumit de faptul că, deși de aici a pornit Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438, tot în această frumoasă localitate se găsesc: Monumentul Răscoalei de la Bobâlna, conacul unde s-a născut Dr. Alexandru Vaida Voevod, casa Dr. Ioan Vaida Voevod, Crucea și Monumentul Eroilor construite de foști locuitori ai Bobâlnei, stabiliți în Olanda, localitatea nu este cunoscută la nivel național, iar tezaurul local lăsat de înaintași nu a fost valorificat turistic de către autorități.
În 16 martie 2008, împreună cu elevi și profesori de la Școala Gimnazială ”Avram Iancu” din Dej, județul Cluj am vizitat comuna Bobâlna, la întoarcerea dintr-o excursie în județul Sălaj. Ne-a însoțit la Bobâlna fostul meu prieten, învățătorul Viorel Pop din Oșorhel, pe atunci viceprimar al comunei Bobâlna, care ne-a prezentat comuna. Mai întâi, Viorel Pop ne-a condus la conacul unde s-a născut și a copilărit Dr. Alexandru Vaida Voevod, apoi la Casa Dr. Ioan Vaida Voevod și la Crucea și Monumentul donate de frații Pop , originari din Bobâlna și care trăiesc în Olanda.
Elevii și profesorii de la Școala Gimnazială ”Avram Iancu” din Dej au aflat că Dr. Alexandru Vaida Voevod , la 12 octombrie 1918, a prezentat în vacarmul Parlamentului de la Budapesta ”Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania”, după care a afirmat că ”…din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, națiunea română din Ungaria și Transilvania este hotărâtă a pieri mai bine, decât a suferi mai departe sclavia și atârnarea”. Același strălucit om politic a participat activ la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 și tot el a fost cel care, împreună cu Miron Cristea, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu au dus în capitala României, la București, pergamentul cu ” Rezioluțiune Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia”.
Dr. Alexandru Vaida Voevod devine, la 28 noiembrie 1919, primul președinte al Camerei Deputaților a României Mari, a fost de trei ori Primul-Ministru al Guvernului României Mari (1919-1920, 1932 și 1933), dar și ministru de interne și ministru de externe.
”Treimea Sfântă Ardeleană a Marii Uniri”, cum o numește profesorul Emil Lazăr, formată din: Dr. Teodor Mihali ( n. 15 martie 1855 – d. 17 ianuarie 1934), Dr. Ștefan Cicio Pop ( n. 15 aprilie 1865 – d. 16 februarie 1934) și Dr. Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872 – d. 19 martie 1950) are o frumoasă statuie în Piața Bobâlna, din centrul municipiului Dej.
Ne-am despărțit de regretatul Viorel Pop (Dumnezeu să-l ierte !, a fost ultima dată când l-am văzut în viață), care a scris monografia ”Bobâlna”, Editura Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Fostul meu prieten, Viorel Pop din Oșorhel mi-a dăruit un exemplar din această monografie cu dedicația:”Un gest de respect pentru domnul profesor Gheorghe Giurgiu ”, 5.04.2004 și semnează autorul, Viorel Pop.
În această carte, Viorel Pop a publicat și articolul ”Alexandru Vaida Voevod – un om pentru istorie”, articol scris de nepotul lui Alexandru Vaida Voevod, Mircea Vaida Voevod, fiul lui Al. Mircea, băiatul cel mai mare al lui Alexandru Vaida Voevod.
Închei cu ultima frază din cartea ”Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod” de Liviu Maior, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, pagina 248:
”Cu toate sincopele politice pe care le-a trăit după 1920, Alexandru Vaida Voevod rămâne în istoria României ca unul dintre părinții fondatori ai României Mari, ceea ce îi conferă un loc sigur în Panteonul Național”
.Sursa foto cu steag> egco.ro