Parlamentari fără privilegii

parlamentari fara privilegiiÎn Suedia, politicienii nu au privilegii, nu se bucură de imunitate, iar alegătorii se prezintă la vot în proporţie de peste 80%.

În prezent, parlamentarii suedezi au la dispoziție garsoniere deținute de stat, cu o suprafață de circa 40 de metri pătrați. Singura cameră este folosită atât ca living, cât și ca dormitor. Spălătoria este comună, iar demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor să își spele așternuturile.

Sunt și parlamentari care trăiesc într-un spațiu chiar mai mic, de doar 18 metri pătrați. În aceste cazuri, inclusiv bucătăria este împărțită în comun. Nu există personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: „Păstrați curățenia”.

Biroul unui parlamentar are circa 18 metri pătrați. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici mașini de serviciu cu șofer.

„Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv pentru care banii plătitorilor de taxe să fie folosiți pentru a le oferi politicienilor o viață de lux”, explică un suedez într-un reportaj transmis de o televiziune din Brazilia.

 

Reședința oficială a premierului suedez nu depășește circa 300 de metri pătrați. Nici acesta nu beneficiază de personal de serviciu. Mai mult, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că premierul își calcă singur cămășile și își spală singur rufele, la fel ca orice simplu cetățean.

Suedia este împărțită în 21 de comitate conduse de câte un birou administrativ numit de guvern împreună cu un consiliu ales de cetățeni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localități.

Nici primarii și guvernatorii nu au dreptul la reședinte oficiale gratuite, iar consilierii nici măcar nu au salariu lunar sau un birou propriu, așa că lucrează de acasă. „Suntem aleși să reprezentăm cetățenii și, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe”, a explicat o consilieră.

Doar parlamentarii, care lucrează la elaborarea legilor, se consideră că exercită un serviciu public, pentru care trebuie să fie remunerați cu salarii lunare. Un parlamentar suedez câștigă aproape dublul venitului net al unui profesor.

Fara indemnizații special

Parlamentarii care nu domiciliază în capitală nu primesc bani în plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenți la cabinetele parlamentare din localitățile de origine. Acolo, mulți dintre ei lucrează de acasă și utilizează sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii.

Toate călătoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie să fie aprobate și rezervate la agenția de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizații speciale.

Fără imunitate

Politicienii suedezi nu sunt privilegiați în fața legii și nu se bucură de niciun fel de imunitate.

Mona Sahlin a cumpărat o ciocolată și alte câteva obiecte personale cu cardul guvernamental și a plătit scump – și-a pierdut postul de vicepremier. Scandalul a fost celebru în anii ’90, fiind cunoscut sub numele de „cazul Toblerone”. Sahlin și-a compromis cariera politică, fiind nevoită să demisioneze din funcția de lider al Partidului Social Democrat.

Transparența și control cetățenesc

Cetățenii sunt foarte atenți la modul în care Parlamentul își folosește puterea. Transparența activității parlamentare are rădăcini în Constituție. Fiecare cetățean are dreptul să verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern și declarația de impozit pe venit a premierului.

Mai mult, funcționarii trebuie să pună la dispoziția doritorilor corespondența zilnică și emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetățean având acces la aceste informații.

În sala calculatoarelor este posibil chiar să studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitații publica. De exemplu, unul din rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus și prânzul luat împreună cu președintele Băncii Centrale, precizându-se chiar și ce au mâncat și au băut cei doi.

Administrația Parlamentului suedez ține socoteală cheltuielilor în rapoarte ale membrilor, depozitate într-o singură încăpere. Există dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum și pentru Purtătorul de cuvânt al Parlamentului. Orice suedez poate veni sa studieze dosarele sau poate cere informațiile prin intermediul Internetului. Principiul transparenței este inclus în Constituția suedeză de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de corupție să fie extrem de rare în această țară.

O țară fericită

Suedia figurează pe locul 5 în topul 2013 al celor mai fericite ţări, după Danemarca, Norvegia, Elveţia şi Olanda. În comparaţie, România e pe locul 90. Ţările „fericite” au în comun mai multe lucruri, printre care un venit mare pe cap de locuitor, o viaţă sănătoasă şi, mai ales, absenţa corupţiei la nivelul liderilor.

Suedia este o monarhie constituţională. Din 1971, Parlamentul ţării este unicameral şi are 349 de membri, aleşi prin vot direct şi proporţional, ei reprezentând  9,2 milioane de cetăţeni. Regele Carl al-XVI-lea Gustaf îndeplineşte doar funcţii ceremoniale, cele politice fiind preluate de Preşedintele Parlamentului.

Statul este conceput ca un sprijin pentru toti cetățenii săi, care sunt tratați echitabil prin intermediul unor servicii sociale consistente, bazate pe o economie solidă. Aceste servicii sunt asigurate tuturor gratuit, indiferent de venituri sau clasă socială. În schimb, taxele sunt mari, dar ele se întorc sub formă de pachete de asistență socială.

Această relație între stat și cetățeni face ca alegerile să fie extrem de importante pentru suedezi. Conform statisticilor, peste 30% dintre ei sunt membri în diverse partide și peste 80% sunt membri de sindicat.

Prezența la alegerile organizate la fiecare 4 ani este de peste 80%. Suedezii consideră dezbaterile politice și prezența la vot esențiale pentru democrație.

Fără privilegii sau lux pentru politicieni

Ţară este condusă de clasa politică, nu de rege, iar suedezii sunt extrem de implicaţi şi de atenţi la activitatea depusă de cei cărora le dau votul, motiv pentru care aceştia nu au privilegii şi nici nu beneficiază de condiţii de lux. Până în 1990, în Suedia nici nu existau locuinţe puse gratuit la dispoziţia parlamentarilor. Aceştia obişnuiau să doarmă pe canapelele din birourile lor, situate în clădirea Parlamentului.

Surse: monitorulcj.ro, ziare.com, romaniafarajustitie.wordpress.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *