Petiție online – VREM BANII INAPOI! JAFUL de la facturile de gaz si curent

Spread the love

Loading

Semnează AICI

furt de nergie si gazVREM BANII INAPOI! Facturile la utilităţi, jaful care a îngenuncheat românii

Nu mai este nici un secret: românii plătesc facturi umflate la utilităţi!  O dovedesc acum şi instituţii oficiale ale statului. Rapoarte ale Curţii de Conturi au scos la iveală faptul că în ultimii 10 ani, gazul ne-a ars urât de tot la buzunare.

De asemenea, facturile la curent sau la apă au fost plătite uneori şi de 17 ori mai mult decât făceau.

Jaful cumplit la care cetăţenii pe care companiile de utilităţi l-au facut sub ochii unui stat nepăsător şi corupt trebuie sa înceteze. VREM BANII noștri ÎNAPOI! Vrem să fim răzbunaţi pentru umilinţa la care am

fost supuşi lună de lună, când v-aţi îmbogăţit pe spatele românilor care s-au împrumutat să vă plătească vouă facturile nesimţite.

Raportul Curţii de Conturi dezvăluie faptul că nu au fost respectate contractele de privatizare pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. Potrivit acestora, tariful de distribuţie ar fi trebuit redus, astfel încât consumatorul să plătească mai puţin.

Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud au fost cumpărate în anul 2004 de către E.ON şi GDF Suez. Potrivit contractului de privatizare, în perioada 2005 – 2008, trebuia să se aplice o reducere de 15% a tarifului de distribuţie a gazelor naturale care s-ar fi văzut în factura plătită de consumator. Instituţia de control a precizat că Ministerul Energiei nu a urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor. Mai exact, nu s-a aplicat o clauză care cerea “aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuţie a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA Bucureşti şi a Contractului nr. 7/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureş)”, potrivit raportului pe anul 2014 al Curţii de Conturi, publicat recent.

 

Investiţiile în reţele şi staţii efectuate în aceeaşi perioadă urmau să aducă o serie de beneficii, precum consum mai scăzut sau pierderi mai mici. Toate aceste beneficii trebuiau să fie transmise integral în facturile consumatorilor printr-o reducere suplimentară de tarif. Curtea de Conturi acuză că nu a fost realizată „cedarea, în întregime, consumatorilor de la începutul celei de a doua perioade de reglementare a creşterii eficienţei economice realizate de Societate în activitatea reglementată de distribuţie a gazelor naturale în prima perioadă de reglementare, care depăşeşte obiectivele de eficienţă stabilite în acest sens de Autoritatea de Reglementare”, potrivit raportului pe anul 2014. Acum instituţia de control a pus în vedere Ministerului Energiei rezolvarea situaţiei, anunţă RTV.

Reporterii „România furată” au prezent multe dovezi privind facturile de utilități, care au fost umflate artificial. Adică nu pentru o calitate mai bună a serviciilor și nici pentru curent și apă în vârf de munte, ci pentru a finanța scheme complicate de pe urma cărora beneficiau patronii și patronii politici. Două uriașe dosare de corupție: Apa Nova și Enel cu acuzații care vă vor umple de nervi: facturi majorate și de 17 ori.

 

După căderea comunismului, în 1990, fostul Departament al Energiei Electrice și Termice din Ministerul Energiei este reorganizat în Regia Autonomă de Electricitate – Renel.

Colosul administra toate activitățile din domeniul energiei electrice: producţie, transport şi cablurile care ajungeau în casele românilor.

În 1994, Guvernul Văcăroiu înfiinţează „Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic”. Executivul scumpeşte curentul cu 12% doar pentru întreprinderi şi firme. Banii ar fi trebuit să fie cheltuiţi pentru modernizări şi protecţia mediului.

RENEL supravieţuieşte opt ani. Înregistreză pierderi şi datorii uriaşe la bugetul de stat.

În 1998, Guvernul Radu Vasile începe reorganizarea sectorul energetic. Înfiinţează Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru a ţine sub control preţurile şi a superviza privatizările din domeniul energetic. Adoptă şi programul de restructurare şi redresare financiară a RENEL.

În fapt, RENEL se desfiinţa şi se crea un holding, Conel, cu patru filiale: Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica şi Electrica. Aceasta din urmă trebuia să se ocupe exclusiv cu distribuţia și furnizarea energiei electrice.

La 31 mai 2000, când se desfiinţează, CONEL acumulase datorii de aproape 300 de milioane de dolari. 274,1 mai exact. Peste 100 de milioane (108,6) erau credite acordate de Ministerul Finanțelor.

Proaspăt instalat, Guvernul Năstase decide o nouă reorganizare. Apare Compania Naţională de Electricitate S.A, în care nu intră și Electrica S.A.

Din 2002 începe privatizarea sectorului energetic

Doru Voicu, fost director privatizare Electrica S.A.: „Noi ne confruntam la vremea respectivă cu blocajul financiar din economie, care se reflecta și în activitatea tuturor companiilor desprinse din Conel și foarte mult în Electrica. Electrica era compania care colecta și acolo se închideau toate acele compensări.”

Societatea de distribuţie şi furnizare a energiei electrice este împărţită în anul 2002 în opt filiale: Transilvania Nord şi Transilvania Sud, cu sediile la Cluj, respectiv Brașov, Electrica Banat, cu sediul la Timişoara, filiala Oltenia, cu sediul la Craiova, Electrica Muntenia Nord şi Muntenia Sud cu sedii la Ploieşti, respectiv Bucureşti, filiala Dobrogea, cu sediu la Constanţa, şi Electrica Moldova, cu sediul în Bacău.

La scurt timp de la reorganizare, tot în 2002, Guvernul hotărăşte vânzarea pe bucăţi a societăţii.

Doru Voicu, fost director privatizare Electrica S.A.: „La vremea respectivă s-a optat pentru privatizarea strategică, aşa numita privatizare strategică, întrucât piaţa de capital nu oferea un confort suficient al unui succes neapărat în zona respectivă.”

Privatizarea distribuţiei de electricitate a presupus, pentru început, preluarea de către ENEL a două sucursale Electrica. Trei ani au durat formalităţile, iar în 2005 italienii plăteau 112 milioane de euro pentru 51% din acţiunile Electrica Banat şi Electrica Dobrogea.

În 2006, Enel preia pachetul majoritar de acţiuni al Electrica Muntenia Sud, vârful de lance al companiei de stat. Costul înţelegerii: 820 de milioane de lei.

Italienii plătesc 395 milioane de euro. Restul, 425 de milioane, urmau să fie investiţi. În 2012, Curtea de Conturi constată că ENEL nu şi-a respectat angajamentele în privinţa investiţiilor de modernizare a sucursalei Muntenia.

Doru Voicu, fost director privatizare Electrica: „Exista în România un mecanism prin care teoretic ar fi trebuit ca aceste investiţii să se întâmple şi anume… În afara contractului în sine de privatizare mai exista şi supravegherea din partea autorităţii de reglementare.”

Penele de curent, mai lungi după privatizare

La sfârşitul anilor 2000, Bucureştiul şi împrejurimile se confruntă cu sute de pene de curent. Situaţia ajunge inclusiv subiect de glume în serialele de comedie din acea perioadă.

La începutul lui 2010, la presiunea a 3.000 de locuitori din cartierele bucureştene Andronache şi Creangă, Senatul înfiinţează o comisie de anchetă. Audierile durează câteva luni, șefii Enel sunt chemaţi să dea explicaţii. În luna mai este definitivat raportul, care cuprinde 17 pagini.

Raportul în urma anchetei de la Senat: „(…) înainte de privatizare, durata de intervenţie era de 24 de ore. Conform contractului de abonat, după privatizare durata de intervenţie poate ajunge şi până la 72 de ore. Sunt cazuri în care se intervine la două-trei luni de la sesizare.”

Pentru mai multe informatii:

 

PETITIE ONLINE ! VREM BANII INAPOI! JAFUL de la facturile de gaz si

curent. SEMNEAZĂ!

 

Sursa: economica.net, digi24.ro, Sursa: hotinfo.ro