VREM BANII INAPOI! Facturile la utilităţi, jaful care a îngenuncheat românii
Nu mai este nici un secret: românii plătesc facturi umflate la utilităţi! O dovedesc acum şi instituţii oficiale ale statului. Rapoarte ale Curţii de Conturi au scos la iveală faptul că în ultimii 10 ani, gazul ne-a
ars urât de tot la buzunare.
De asemenea, facturile la curent sau la apă au fost plătite uneori şi de 17 ori mai mult decât făceau.
Jaful cumplit la care cetăţenii pe care companiile de utilităţi l-au facut sub ochii unui stat nepăsător şi corupt trebuie sa înceteze. VREM BANII noștri ÎNAPOI! Vrem să fim răzbunaţi pentru umilinţa la care am
fost supuşi lună de lună, când v-aţi îmbogăţit pe spatele românilor care s-au împrumutat să vă plătească vouă facturile nesimţite.
Românii au plătit facturi umflate la gaze în ultimii 10 ani. Asta arată un raport al Curţii de Conturi care dezvăluie faptul că nu au fost respectate contractele de privatizare pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. Potrivit acestora, tariful de distribuţie ar fi trebuit redus, astfel încât consumatorul să plătească mai puţin.
Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud au fost cumpărate în anul 2004 de către E.ON şi GDF Suez. Potrivit contractului de privatizare, în perioada 2005 – 2008, trebuia să se aplice o reducere de 15% a tarifului de distribuţie a gazelor naturale care s-ar fi văzut în factura plătită de consumator. Instituţia de control a precizat că Ministerul Energiei nu a urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor. Mai exact, nu s-a aplicat o clauză care cerea “aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuţie a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA Bucureşti şi a Contractului nr. 7/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureş)”, potrivit raportului pe anul 2014 al Curţii de Conturi, publicat recent.
Investiţiile în reţele şi staţii efectuate în aceeaşi perioadă urmau să aducă o serie de beneficii, precum consum mai scăzut sau pierderi mai mici. Toate aceste beneficii trebuiau să fie transmise integral în facturile consumatorilor printr-o reducere suplimentară de tarif. Curtea de Conturi acuză că nu a fost realizată „cedarea, în întregime, consumatorilor de la începutul celei de a doua perioade de reglementare a creşterii eficienţei economice realizate de Societate în activitatea reglementată de distribuţie a gazelor naturale în prima perioadă de reglementare, care depăşeşte obiectivele de eficienţă stabilite în acest sens de Autoritatea de Reglementare”, potrivit raportului pe anul 2014. Acum instituţia de control a pus în vedere Ministerului Energiei rezolvarea situaţiei.
Până în acest moment au semnat petiția peste 3500 prin care se cere companiilor de utilităti să ne dea banii înapoi.
Trebuie să ne organizăm și pentru asta trebuie să vă exprimați ferm dorintă de a actionă în judecată compania respectivă care credeți că v-a prejudiciat.
Prof univ.dr, avocat Florin Ciutacu sprijină petiția noastră și ne oferă un punct de vedere dătător de speranță pentru câștigul în cauza noastră:
“Situatia de fapt, așa cum apare în presă, relativă la reflectarea în factură remisă subiecților de drept – persoane fizice și persoane juridice – a unor sume de bani rezultate de proastă administrare, în sens larg, a afacerii de către furnizor, suscită interes.
Cât privește dreptul substanțial, apreciem că dreptul la daune interese compensatorii și moratorii este născut în patrimoniile beneficiarilor. Dacă este vorba despre o răspundere contractuală sau dacă este vorba despre o răspundere civilă delictuală, este, de asemenea, o chestiune de calificare juridică care, credem, prezintă interes. Această chestiune de clasificare juridică se va putea rezolvă, de la caz la caz. Oricum ar fi, dată fiind faptă, care apare că fiind ilicita, această se pare că a creat un prejudiciu, celelalte două condiții pentru antrenarea răspunderii
– contractualae și/sau delictuale – anume raportul de cauzalitate dintre faptă ilicita și prejudiciu și vinovătia, fiind, după datele pe care le avem, că fiind certe.
Din punct de vedere procedural, apreciem că valorificarea dreptuilor la daune de către cei prejudiciati, este posibilă, urmând că, dacă toți sau numai o parte dintre cei prejudiciati aleg să îl cheme în judecată pe furnizorul (…… se va trece numele companiilor), să se intocmească ori
cereri individuale o o cerere comună, alegând, în condițiile Codului de procedură civilă, coparticiparea procesuală.
Spre acest sfârșit, în considerarea normelor de drept pozitiv și a princiilor de drept civil substanțial și de drept civil procesual, ne manifestăm solidaritatea cu subiecții de drept care, semnând contractile de adeziune au avut reprezentarea unui echilibru contractual, care, se
pare, că nu a existat.”
Sursa: hotinfo.ro, infoalert.ro