RECENZIE REVISTA ,,AMPRENTELE SUFLETULUI”

Autor: Vasile Bele

,,Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conține. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ți-o conferă, de parcă aș avea două stații, una a limbii pe care o întrebuințez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoțește permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană.  Mă însoțesc, întotdeauna, în paralel,  imaginile celeilalte limbi”.

Herta Müller

AMPRENTELE SUFLETULUI – revistă de cultură și artă, An VII, nr. 1, ianuarie 2021

(semnal editorial)

Vești bune… de departe. Am primit, prin amabilitatea doamnei Eugenia Enescu Gavrilescu, revista AMPRENTELE SUFLETULUI, (cel mai proaspăt număr), Anul VII, nr. 1 Ianuarie 202, o revistă de cultură și artă, pag. 80, ISSN 2393-4506, extrem de interesantă și bogată în ,,informație” literară – poezie de factură modernă sau poezie  populară, eseuri,  proză, mărturisiri, cântec popular, folclor – oameni, talent și fapte concrete. ,,Omul potrivit la locul potrivit!”, zice o vorbă din popor, iar când există har și dar, cu adevărat, ,,omul sfințește locul”. Este și cazul celor cinci redactori asociați și vrednici colaboratori – vrednici de toată laudă. Este vorba despre rubricile coordonate de redactorii Ileana DUMITRESCU – Pe aripi de vis, Liliana PUȘCAȘU-RAVAR – Cuvântul de astăzi, cuvânt pentru viitor, Camelia BOȚ – Zbor spre înălțimi, Liliana ROIBU – Din harul lui Dumnezeu și Nadia LINUL-URIAN – Satul românesc de ieri și de azi, fiecare rubrică și redactor având în ,,spate”, o echipă demnă de laudă și aprecire. Despre redactorii revistei și oamenii din echipă am să vorbesc curând. Acum însă, vreau să rostesc ,,două vorbe”, despre Grupul de inițiativă, format din Eugenia Enescu Gavrilescu, Constantin Nicolae Gavrilescu, Nicolae Vasile – presedinte de onoare, membru U.Z.P.R. și Ion Ionescu-Bucovu, și Colectivul de redacție al acestei minunate echipe – Constantin Nicolae Gavrilescu (director editorial), Eugenia Enescu Gavrilescu (redactor-șef), Violeta Bobocea (secretar general al redacției) și Nicolae Vasile, Victor Gh. Stan, Vasile Groza, Nicolae Toma, Ovidiu Țuțuianu, Nicolae Doftoreanu și Florică Dan – în calitate de senior editori. Ăștia sunt curajoșii noștri prieteni, care formând echipe, nu a contat că suntem în ,,Stare de Alertă”, sau în pandemia mondială care ne ,,macină și mănâncă zilele”. Mai vreți o dovadă în plus că scriitorii nu pot fi opriți, nicicum! Dacă mai e nevoie, vin cu alte argumente  sau fapte. Felicitări tuturor celor care au depus muncă pentru că acest proiect să prindă aripi, și să ,,poartă zbura”, spre înălțime, intru folosul literaturii și al scriitorilor… Doamne ajută, să fie bine! Alături de Grupul de inițiativă, Colectivul de redacție al acestei reviste, la loc de cinste,  stau creațiile celor cuprinși în acest număr de elită.  Editorialul – FĂRĂ SUFLET, DESPRE SUFLET, aparține președintelui de onoare – Nicolae VASILE, care este personalizat printr-un motto, pe care, dacă nu l-aș cita, aș zice că e o mare greșeală. Iată-l, ,,Aș vrea să trăiesc ani mulți și buni, să-i văd bătrâni pe tinerii de azi, frumoși și nebuni, pe ei, care acum simplifică tot, trupul e 《hard》și sufletul 《soft》”, din Omul ciclic, Nicolae Vasile. Doamne ajută, așa să fie!

Minunat editorialul  – profesionist, așa precum este și cel care l-a scris. O frumoasă trecere în revistă a modelelor filozofice moderne, a teoriei sistemelor, aducere în discuție a lui Rene Descartes (n. 31 martie 1596 – d. 11 februarie 1650), ,,primul care a abordat știintific problema sufletului, atât teoretic cât și practic”, pag. 1. Scriitorul Nicolae Toma, semnează eseul SALVAȚI LIMBA ROMÂNĂ, (pag. 2), pentru ca în final să fie citată Herta Müler, (vezi supra). Interesantă abordarea eseistică. Susțin această idee. Aduc argument… ,,pentru salvarea limbii române, acum în ultimul ceas, ar trebui o legislație prin care să se interzică în mass media folosirea de neologisme și în actele oficiale emise de instituțiile locale și centrale din această țară numită România. Pe vremea când trăia senatorul George Pruteanu – de fapt singurul parlamentar român care atenționa orice ciopârțire a limbii străbune – acesta lua atitudine și nu de multe ori în plenul Parlamentului.  Astăzi clasapolitică a uitat obligația de a păstra limba română curată,  așa cum au primit-o de la strămoși și să o ferească de influențele limbilor străine. Tacit au fost introduse în limbajul curent cuvinte străine și jurnaliști fără caracter și fără țară promovează și creează confuzie dând falsa idee că luptă pentru idealul național”.

Vasile Groza, pag. 3, aduce un LAUDATIO, marelui actor Florin Piersic, la ceas aniversar – cel care a jucat în 55 de filme, debutând cu filmul ,,Ciulunii Bărăganului”, afirmând ,,La onorabila vârstă de 85 de primăveri, Florin Piersic a fost și rămâne primăvara noastră la români.  Nu putem decât să ne bucurăm. Personal am fost beneficiarul  acestor primăveri din copilărie și până în acest moment ce-l notez aici”.

Prin Eugenia Mihu, luăm ,,întâiul contact”, cu poezia – alternând între vers clasic, cu rimă și versul alb. Și unul și altul, stârnește interes. Adică, și o poezie și alta…

,,Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi,

M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna

Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi

Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna”, din poezia Dorul și privighetoarea, pag. 4.

Deja intră în rol redactorii. Ileana Dumitrescu, ne bucură cu  rubrica ,,Pe aripi de vis”, cu poezii. Ii are colaboratori în echipa dumisale pe Nicu Doftoreanu, Antonella Stoica, Rodica Constantinescu, Ludmila Vârlan-Turcu (Republica Moldova), Ionica Bandrabur (proză scurtă și poezie), Emil Dinga (proză și poezie), Radu Zăgrean, Pica Maria Boștină și Ileana Dumitrescu  – poezii.

FELICITĂRI tuturor celor care semnează în această rubrică!

Responsabila rubricii ,,Cuvântul de astăzi,  cuvânt pentru viitor”, redactor Liliana Pușcașu-Ravar, semnează IMPRESII DE CĂLĂTORIE  – MĂNĂSTIREA COMANA,  îi are în echipă pe următorii: Maria Sturdza-Clopotaru (poezie), Victor Gh. Stan, Constantin Nicolae Gavrilescu, Mariana Popa, Elena Moisei – poezii, Teodor Dume – micropoeme și aforisme, Nicolae Nistor, Adriana Rușățeanu, Ioana Gărgălie, Eugenia Zabulica (Republica Moldova), Liliana Toderiță, Mihaela Hunțanu, Petru Ungar (Franța), Constantin  Georgescu, Adriana Papuc – toți cu poeme – rimă sau vers alb și  Cristina Bondoc, cea care întocmește o fișă bibliografică pentru Constantin Georgescu, afirmând, ,,în anul 2018 publică 《FILANTROPUL DE CUVINTE 》, având a zecea carte în curs de editare. Constantin Georgescu îmbogățește universul poetic cu imagini noi, el singur fiind un creator de noutăți. Poezia lui Georgescu se prezintă ca niște coloane de bazalt, străjuind aleea ce duce spre nicăieri”, pag. 32.

FELICITĂRI, redactorului și tuturor celor care au răspuns pozitiv acestei rubrici!

Următoarea rubrică – alt redactor, altă echipă. Talent și dăruire. Pilda talantului înmulțit, nu risipit, se potrivește ca o mănușă.  Redactorul Camelia Boț, (Italia) dacă nu greșesc, ,,moroșancă” de-a noastră,  (repet dacă nu este confuzie de nume!), ne dăruie câteva poeme – Mă mut în tine, Sufletul ne arde-n trup, La plecarea ta și Ia-mă cu tine – din care voi cita ultima strofă:

,,Ia-mă cu tine, unde-i cald și-i bine și mă ferește de iarna ce vine.

Ia-mă, ascunde-mă în pieptul tău blând,

de tot ce-i lumesc, chiar și de al meu gând”, pag. 35.

Își pun amprenta literară, cu poezii –  Cătălin Iancu, Daniela Konovală, Ioan Cojocariu (Spania), Cristina Ghindar-Greuruș, Maria Poiană – pentru care redactorul rubricii întocmește o mică ,,fișă de autor”. ,,Încă o poetă cucerește spațiul literar prin versul ei sensibil,  prin frumoasele ei tablouri lirice, cu care ne răsfață sufletele zi de zi”, apoi citează din Flori Cristea, cu referire la Maria Poiană, ,,Maria Poiană este un condei surprinzător în spațiul literar actual. Scrie de puțină vreme, dar este clar că divinitatea i-a dăruit har. Versul ei curge frumos, este cald, catifelat”, pag. 42. Nu se lasă mai prejos – Nela Boca, Ioana Bocicu și Mara Manolache. Florentina Savu ne oferă proză scurtă și două poeme – ,,Lună și Luceafărul” și ,,De ce?”. Poezii care conving și transmit. Indiferent de autor,  o dovadă în plus că se pune preț pe calitate nu pe cantitate.  Felicitări celor care au răspuns acestei rubrici! Mi-ați încântat sufletul. Pe câțiva dintre dumneavoastră vă cunosc personal – (Ionica Bandrabur, Liliana Roibu, Nadia Linul Urian). Pe câțiva vă știu din alte antologii unde am participat împreună (Mariana Popa, Nicu Doftoreanu). Cert este un lucru  – împreună suntem mai puternici și doar literatura are câștig.

Următoarea rubrică, ,,Din harul lui Dumnezeu”, o are ca redactor, pe bună și draga prietenă, din frumoasa Cetate a Neamțului. Felicitări pentru implicarea în acest proiect. Nu am uitat. Voi trimite ce ai solicitat. Regret că nu am atât timp pentru a onora toate rugămințile, imediat. O rubrică specială, cu oameni speciali, cu un redactor special. Te felicit, bună prietenă. Doamne ajută să fie bine! Iurie Brașoveanu, (Italia) și Ioan Marian Acatrinei aduc în paginile revistei, sub directa îndrumare a redactorului, poezii interesante, fine,  nobile. Violeta Bobocea, face o caracterizare de personaj Călin Surupăceanu, ,,Seninătatea personajelor lui Marin Preda”, intitulată ,,Călin Surupăceanu, un Homo Faber al timpurilor moderne”, (romanul ,,Intrusul”). La secțiunea ,,Mărturisiri”, aflăm despre ,,Copilul Mara…”, despre ,,Artistul Mara…” și ,,Adultul Mara…”, pag. 51, Mara Elena Matasă, un copil de 12 ani, cu ,,numeroase apariții la diverse emisiuni  tv, la posturi locale, regionale și naționale”, actor în două filme pentru copii, își dorește să devină profesoară de canto… Doamne ajută! Vei reuși! Și vei fi un dascăl de excepție… simt asta. Timpul va trece repede… Alături de ceilalți artiști îl găsesc pe maramureșeanul nostru Ionuț Uivaroși, pe care îl felicit. Foarte interesante materiale și prezentări  de suflet, au și – Andreea Ștefana Mitrofan, (elevă la Colegiul Național ,,Gheorghe Asachi”, Piatra Neamț, în clasa a IX-a), Ioan Marian Acatrinei – din Târgu Neamț, Elena Laura Căliman sau Roberto Juan Helmigeanu, născut în Spania, la Valencia, și elev în clasa a XII-a, la Liceul de Arte ,,Victor Brauner”, din Piatra Neamț.  Succes pe mai departe, tuturor. Și elevilor… Și dascălului! Sunteți minunați și frumoși. Sunteți talentați și sunteți o echipă puternică. Bravo! Sincer, aș vrea să citez din Roberto Juan Helmigeanu. ,,Sunt optimist! Știu că, tot ceea ce îmi doresc se va îndeplini. Dumnezeu mă iubește, am o familie minunată care îmi oferă sprijin necondiționat”, pag. 60… un copil înțelept, inteligent și hotărât. Știe ce vrea de la viață… așa te vreau! Felicitări în nume personal!

Cea din urmă rubrică, este dedicată satului românesc  – SATUL ROMÂNESC DE IERI SI DE AZI – redactor prof. Nadia Linul Urian. Aici, ieratată-mi fie marea mea modestie, dar din drag pentru satul românesc voi ,,merge mai încet, adică mă voi opri pentru câteva amănunte. Întâi din respect pentru redactorul rubricii, cu care avem o colaborare minunată – un OM foarte talentat, talentată adică. Am avut bucuria să ne cunoaștem personal în taberele de creație literară, apoi am ținut legatura strânsă. Nadia – este o femeie puternică. Se simte asta și din scriitura domniei sale. Am îndrăznit să fac o recenzie de carte la un volum semnat de Domnia sa. Am vrut să fie un semnal editorial, mai ales că subiectul principal al acestui volum era chiar satul românesc. Vă felicit pentru întreaga activitate literară. Vă mulțumesc pentru v-ați gândit și la noi, atunci când ați acceptat provocarea în acest proiect literar. La noi, cei din Maramureș, poetul popular Nelu Danci și subsemnatul – pentru că suntem cuprinși în această minunată revista, exact… în echipa Dumneavoastră. Și… iertare, suntem cei mai puternci. Glumind-neglumind, revista în ansamblul ei este una puternică, care ,,își pune singură nume”, vorba noastră de pe la țară – oameni minunați, lucruri minunate. POVEȘTI DIN SAT – RĂTĂCEAM ÎNTR-O GRĂDINA – proza propusă pentru a fi cuprinsă în revistă, dă o notă distinctă. Clar, stil și eleganță,  rafinament și sinceritate, grai ,,așă ca pă la noi”, cu care ne mândrim, spiritualitate. Chiar așa, mai ales că următorul propus este, tot un fiu al satului românesc, părintele Ioan Aurel Rus, cu proză – Moșu Marchiș, pag. 63, care ne vorbește despre copilărie: ,,Doamne cât de fain îi să vorbești copilăriei  și mai ales despre satul Cristeștii Ciceului, în care am văzut lumina lumii! Despre copiii de pe ulița Gării și despre vecinii pe care i-ai avut. Cum să-l uit pe badea Ion Marchiș, frate cu Teodor moraru de la Moara lui Cernat, ce o avea soție pe lelea Măriuță, vecinii noștri? Numai trece pirlazu și erai la ei, ba la zama de amiază, ba la cină”, pag. 63.

Mioara Vlașin (Italia), propune o poezie de o sensibilitate aparte. ,,Adamicul surâs”, ,,Icar”, ,,Brâncușiană” sau ,,Am învins moartea”, sunt doar câteva nume de poeme: ,,Când Dumnezeu a creat omul

în cea de-a șasea cosmică zi

și l-a numit Adam

s-a odihnit câteva clipe

a privit curioasa creatură

și i s-a părut că lipsește

iubirea”, din Adamicul surâs,  pag.64.

Poetul popular Nelu Danci, nu se dezminte de la poezia populară, ,,talpa”, poeziei. ,,Cuza domn”, ,,Lumea asta așa-i făcută” sau ,,Pe izvor la o fântână”, sunt câteva titluri de poezie, izvorâte din sufletul plin de noblețe și tradiție, plin de dragoste pentru sat și tot ce are el mai bun.

,,Gânduri multe mă frământă,

Stau pe pat și mă gândesc,

Unde doarme a mea mândră,

De nicicum nu o găsesc.

Nu-i la casa părintească,

Unde mai mergea mândră,

Când era mai supărată

Și plină de griji era”, din Gânduri multe mă frământă, pag. 65.

Laura Cîrcu Munteanu, este cuprinsă cu trei fragmente de proză  din volumul ,,Povara ultimului sfânt”  și două poeme, din volumul ,,Aripi de rezervă” – ,,Detalii” și ,,Autoportret”, pag. 67:

,,Mă cert deopotrivă,

Cu binele și răul.

Sunt propriul meu demon

Și înger păzitor…

Iubesc deopotrivă

Și Soarele și Luna,

Sunt deopotrivă fiică

De zeu și muritor

Iubesc deopotrivă

Și lacătul și cheia”.

Interpretul de muzică populară Ovidiu Purdea-Someș, face și domnia sa o radiografie a satului românesc – ,,Gârboul Dejului – Anotimpurile satului meu”, pag. 68, și poeziile ,,Scrisoarea către țara mea” și ,,Ion din Gârbou”, pag. 69:

,,Ion din Gârbou

A fost primul pământean

Care a emigrat pe Lună

L-a prins fiscul vu cazanul de pălincă pe foc

A fugit cât îl țineau puterile

Dar până pe Lună a obosit de tot

Istovit și-a ales o piatră aparte

Și a adormit fericit…”.

Felicia Pop, ne dăruie un poem și proza ,,La batoză”, pag. 70-71, de-acolo, ,,de la mama lor”, vorba ,,țăranului de la țară”, amintiri din satul Buduș – ,,un sat liniștit, așezat de-a lungul unui pârât domol ce cobora la vale către Igriția. Apa Văii Mari era tot anul liniștită. Primăvara, ploile se transformau în adevărate torente ce mătură totul în cale”, pag. 70.

Ovidiu Țuțuianu și Florică Dan ne cadorisesc literar cu poezii. Felicitări tuturor. Felicitări! Cu adevărat în literatura română se află valoare.

În final, m-am lăsat pe mine, pentru că în echipa Nadiei Linul Urian sunt și eu – ,,Chiuzbaia – vatră de spiritualitate, leagăn și scut de apărare”, pag. 72-73, din care voi cita doar atât: ,,un sat că oricare altul, ar zice trecătorul, omul de rând, care se află în trecere prin această vatră. Eu, stiu al satului, îi voi spune cu totul altfel, pentru că nu pot și nu am dreptul să privesc prin prisma trecătorului. N-aș putea face acest lucru niciodată”.

Doamne ajută să fie bine! Revistei, cititori pe  măsură valorii ei. Succes în continuarea acestor proiecte.  Mulțumesc pentru mandatul de încredere acordat.

Chiuzbaia, 1 aprilie 2021

Tagged:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *