REGELE MIHAI A CĂLCAT PĂMÂNTUL TOPLEȚULUI

Spread the love

Autor: Maria Rogobete

Copil fiind, voievodul Mihai a iubit Banatul de Munte și a ajuns cu diferite ocazii, alături de tatăl său regele Carol al II-lea, în zonă. Ba mai mult, în clasa palatină avea și colegi din zona Banatului, de la Petnic și Bocșa.

Omul de cultură Nicolae Danciu Petniceanu  povestește la Radio Reșița despre vizitele importante ale regelui Mihai în Caraș-Severin:

”Până-n război a fost de două ori în Banat. Prima dată pe când avea 11 ani îl însoțește pe tatăl său Carol al II-lea care fusese invitat de oficialitățile din Banat, din Caraș-Severin, să participe la dezvelirea și sfințirea statuii-monument Ferdinand, ( monument făcut de marele Romul Ladea) cel care ne-a făcut Marea Unire. Asta a fost la început de iulie 1932. Viitorul rege Mihai avea 11 ani, era elev la clasa pe care Carol al -II-lea o înființase la Mănăstirea Ardealului, cu copii deosebiți, copii de oameni avuți, de învățători, de preoți din țară pentru Mihai și între acești copii a fost și elevul Jurchescu Ioan din Petnic, fiul învățătorului Jurchescu Gheorghe. A doua oară a fost în vara anului 1938, când clasa palatină  făcea excursii pentru documentare prin țară, ocazie cu care a ajuns și în zona Reșiței, cazați la Vila Klaus”.

  În anul 1938, principele Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia, viitorul rege al României( născut  la 25 octombrie 1921, decedat la 5 decembrie 2017) în drumul său spre cunoașterea Banatului, ajunge în zona Toplețului și pășește pe meleagurile acestuia. De aici începe o poveste foarte frumoasă rămasă în sufletele locuitorilor din comuna Topleț.

Stând de vorbă cu Maria, fiica lui Ana Gogâltan, protagonista acestei povești, am aflat lucruri care mi-au curățat sufletul, acele vremuri rămân parcă pictate pe fruntea timpului, totdeauna tânăr:

 -Știu povestea de la mama mea, Ana Gogâltan, Nuța îi spuneau în sat. Mama mea a fost o femeie frumoasă și plină de voie bună, îi plăcea să joace și să poarte costumul național cu mare drag. În ziua aceea se făcuse joc la ”Monument”, în satul Topleț, era joc în costum național că așa erau vremurile, toată lumea purta costumul național. La un moment dat a apărut principele Mihai însoțit de garda sa, cu el era un bărbat înalt, frumos, care s-a recomandat ca fiind profesor, era profesorul principelui.

Nuța, fata frumoasă, a văzut mulțimea aceasta de oameni străini și a rămas surprinsă, apoi l-a văzut pe viitorul rege, lângă ei erau patru câini mari, acești câini nu-i scăpau din ochi, erau mereu aproape. Formația de muzică populară fiind una dintre cele mai bune formații, se numea formația sau banda lui Blidariu, li se spunea ”țăranii”. Aceștia erau cei mai cotați din Banat.

Mașina cu care veniseră era decapotabilă iar câinii foarte mari, principele a intrat în joc și imediat profesorul a luat-o pe fată, pe Nuța (Ana Gogâltan) și a dus-o să joace lângă tânărul Mihai. Odată cu marele voievod de Alba Iulia au jucat și gărzile de corp care veniseră în Topleț. Fetele din sat erau și ele încântate de sosirea acestor ”soldați” și radiau de fericire, iar frumusețea lor strălucea parcă peste lunci, dealuri, munți.

Mama Mariei, mama Nuța, fata frumoasă, și poate cea mai strălucitoare, juca cu viitorul rege, avea emoții, sigur că avea. Era fericită că mâna ei era în mâna acestui tânăr, dar și acesta o ținea strâns. Clipe unice, clipe care au marcat-o toată viața, o amintire frumoasă dar totodată magică, o fată simplă din Topleț îl ținea de mână în joc pe regele Mihai. Când a fost întrebată dacă a vorbit ceva cu el, Nuța nu și-a mai amintit, a fost un vis, a fost realitate, a fost destinul, a fost o clipă care a ales-o pe ea, fata simplă și frumoasă, Ana Gogâltan.

Ce își amintește totuși este momentul când a venit ”Profesorul” să o invite în joc pentru principe, acesta a întrebat-o dacă mama și tata sunt acolo cu ea, dar nu erau, aceștia erau acasă.

 -Mama ta, tatăl tău, sunt aici domnișoară?

 -Nu știu…i-am lăsat acasă!

 -Cum te cheamă?

 -Ana…

 -Și mai cum?

 -Gogâltan.

”Profesorul” a luat-o de mână și a dus-o lângă tânărul principe. În fața și în spatele acestora mergeau câte un soldat din garda sa personală, erau pur și simplu înconjurați de aceștia.

Am întrebat-o pe mama mea:

 -Te-ai uitat la rege, cum era?

 -Era frumos, tare frumos!!!

 Când s-a terminat jocul, fusese o horă lungă apoi un brâu, acel profesor s-a uitat la Nuța, s-a uitat la rege, au vorbit ceva și regele a zis că dorește o poză cu fata cu care a jucat.

După brâu a început să se cânte pentru  jocul  ”Ardeleana”, Regele s-a desprins din joc și s-a așezat pe treptele autobuzului cu care veniseră oamenii lui, de acolo se uita la toplicenii care jucau de mama focului, viitorul rege al României admira costumele populare, admira frumusețea acelor oameni, admira Toplețul, i se citea pe față bucuria locului, vraja.

 După o săptămână, directorul școlii a chemat-o pe Nuța și i-a făcut mai multe poze, erau poze pentru rege.  Au pozat-o pe scaun, au pozat-o în picioare, dar o poză în care Nuța ține mâna la cap, a ajuns mai târziu tablou. Se spune că tabloul cu fata simplă și frumoasă de la Topleț stă la loc de cinste în Casa Regală. A văzut-o cineva din Topleț și a spus în sat, fata care a jucat cu regele este pictată și tabloul se află pe unul dintre pereții castelului.

Pe Nuța o știau sătenii după numele Iovan, Nuța lui Iovan care era tata lui Maria, ei se ”trăgeau” de la familia Caraiman, sau mai bine zis a lui Ghițâviur. Nuța s-a căsătorit după câțiva ani, dar a divorțat, 4 ani a fost mariajul, a crescut-o pe Maria singură.

Pe vremurile acelea în Topleț se făceau jocuri din două în două săptămâni, erau vremuri foarte frumoase.

În momentul în care profesorul o duce pe Nuța în joc lângă rege, fata care era lângă Regele Mihai  a fost dată la o parte, se numea Sofia Gheleșan, aceasta a ținut mânie mulți ani de atunci înainte și ca o ironie a sorții Maria, fata lui Nuța s-a măritat cu copilul lui Sofia, pe nume Ghiță.”

 

  GHEORGHE BĂLTEAN A STAT DE VORBĂ CU REGELE MIHAI

 

În ziua aceea Regele a fost însoțit pe Iorgovan de Dascălul Bălteanu, poetul Toplețului,  astfel că G.B. le-a arătat locurile frumoase din comuna Topleț după care i-a însoțit la Petnic, acolo erau așteptați la masă. Iată cum marele nostru poet și dascăl a avut un rol deosebit în aceste momente foarte importante pentru satul, pentru comuna noastră, aceste clipe au intrat în istorie și acolo au rămas pentru totdeauna, toți toplicenii au auzit povestea aceasta adevărată și frumoasă, toți toplicenii se bucură de faptul că regele nostru care a iubit țara și poporul român a pășit pe pământul prietenos al Toplețului. Regele Mihai avea aproape 14 ani când a intrat în Topleț, această poveste a mers din gură în gură, îmi amintesc cu ce bucurie o povestea bunica mea Damșescu Maria, apoi mama mea Elena Tomescu, dar cum a povestit-o această minunată femeie, fiica lui Nuța, este de neegalat, ochii îi străluceau de fericire, trăia momentul mamei ei, trăia acele vremuri atât de frumoase, vremurile strămoșilor noștri.

Ascultând povestea aceasta atât de cunoscută, însă de data aceasta spusă de fiica lui Ana Gogâltan, mi-am dat seama că noi, românii, ne naștem cu dragoste pentru pământ, cu dragoste pentru aerul românesc, suntem unici și iubim viața mai mult decât orice pământean, toate acestea vin din sângele nostru românesc, sânge curat, demn. Dascălul Bălteanu, poetul Toplețului, a avut cinstea și onoarea să-l însoțească în excursie pe Iorgovan pe Regele Mihai datorită faptului că era el  un om de vază, un om foarte cunoscut și apreciat mai ales în lumea culturală, un om iubit de toată lumea.

Doamna Maria a vorbit foarte frumos  de Dascălul Bălteanu, mama ei îi povestise numai lucruri minunate, lucruri care au rămas la temelia Toplețului, pe buletinul acestui loc scrie  în dreptul mamei și al tatălui: Dascălul Bălteanu.

Iată de ce zâmbesc sau plâng oamenii  din Topleț și nu numai când sunt întrebați de Dascălul Bălteanu, iubirea pentru acest consătean, prieten, poet, dascăl, este nemăsurată, lacrimile sunt de la fericire  și zâmbetul de la nemurire!!!

 

(Material realizat de Maria Rogobete acasă la doamna Maria Gheleșan, în comuna Topleț, județul Caraș-Severin-2019)

 

Tagged:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *