Autor: Mioara BACIU, membru UZPR
După ce și-a dedicat cea mai mare din timp scriind poezie de calitate, iată că a venit vremea editării primului roman al Eleonorei Stamate, reputat scriitor, regizor, scenarist, membru al Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Sud-Est, din anul 2012.
Romanul „Reverberații cotidiene”, apărut la Editura gălățeană „Olimpias” este prefațat de Petre Isachi din Bacău și posfața este semnată de Petruș Andrei.
Autoarea zugrăvește în cele circa 90 de pagini, lupta cu ceea ce poate oferi destinul, cu bune și rele, cu bucurii și necazuri, cu reușite, dar și cu neîmpliniri, cu iubire, dar și cu disperare, cu pierderi de vieți omenești care mutilează suflete.
Acțiunea romanului se petrece în Canada, personajul principal fiind un medic militar, dar se mută centrul de atenție și în Yemen (țară în Orientul Mijlociu situată în Peninsula Arabică din sud-vestul Asiei), pentru care, autoarea are sentimente aparte mărturisite atât în roman, cât și în viața de toate zilele.
Se constată în roman preocuparea scriitoarei pentru protejarea, menajarea cititorului, căruia îi recomandă: „Dragul meu cititor, călătorește, odihnește-te, râzi, plângi de bucurie, plimbă-te, ascultă muzică, umple-ți sufletul de bucurie! Să mori nu este mare lucru, groaznic este să nu trăiești! Visează, creează, iubește ca și cum ai trăi veșnic!”
Pare că, în aceste rânduri, în aceste îndemnuri de un umanism dezarmant, surprinde chintesența vieții!
Cea mai amplă apreciere asupra romanului lansat (pe care o redăm în cele ce urmează) a realizat-o criticul literar Teodor Parapiru, care, parafrazându-l pe criticul Adi Secară, a numit-o pe doamna Eleonora Stamate “un personaj și o personalitate”, subliniind faptul că, “în actualul peisaj cultural, scriitoarea a reușit în plan județean, național și personal, niște performanțe, respectiv, editarea unei reviste” (Tecuciul cultural-artistic), “care ține sus un steag, ridicat cu multă profesionalitate, mult profesionalism, seriozitate și talent”. Poeta Eleonora Stamate “a dat măsura talentului sau și a făcut un pas spre proză”, între aceste două genuri literare fiind “consistente deosebiri”, scriitoarea îngemanad, în roman, poezia cu proza. Astfel, în romanul lansat, “regăsim atât poetul bun, reflexiv, sensibil, meditativ la condiția umană, în multe capitole care nu țin de proză: 1, 13, 15, 16, 18, 24”. “Abia în celelalte capitole creează istorisire, fabulă, întâmplarea; o face însă, în trecere, fără dezvoltări fizionomice, fără bovarisme, dar cu atracție în relatare; citești cartea cu interes, să vezi destinele acelor personaje, care sunt oameni buni, cu destine interesante, însă prea nonconflictuale, însă proza se dezvoltă tocmai din așa ceva”.
După ce a felicitat-o pe scriitoare pentru realizările sale culturale, criticul literar a recomandat doamnei Eleonora Stamate “să aibă în vedere unele tehnici epice, în mai mare măsură”!
Iată cum și de ce, fiecare lansare de carte înseamnă un câștig pentru cei care dobândesc sau își îmbogățesc cultura, atât în ceea ce privește poezia, cât și proza, romanul, s.a. !