Autor: GABRIELA ȘERBAN
Revista „Bocșa culturală” a pășit cu încredere în cel de-al 25 – lea an al existenței sale!
Ca orice întâmplare frumoasă, are în spate o istorie pe care noi, inițiatorii și slujitorii acesteia, o povestim ori de câte ori se ivește ocazia.
Însă acum, în următoarele rânduri, nu vom destăinui întreaga poveste, ci doar etape, urmând ca întregul complex de evenimente care a dus la apariția „Bocșei culturale” să fie detaliat într-o tipăritură de referință pentru presa din Bocșa.
Ideea înființării unui periodic la Bocșa a venit de la ing. Victor Creangă, primar al orașului Bocșa în perioada 1996 – 2000. Acesta își dorea un soi de buletin informativ pentru a comunica mai bine, mai eficient, cu cetățenii urbei. „Un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor.[…]” („Bocșa 2000”, nr. 1 din 30 septembrie 1997).
Așadar, periodicul se numea „Bocșa 2000” și avea apariție lunară; era realizat sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc și apărea la Editura „Timpul” din Reșița. Colegiul redacțional era constituit dintr-un grup de tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.
Mai trebuie precizat că, încă de la început, echipa „Bocșa 2000” l-a avut alături, ca îndrumător și editor, pe maestrul Gheorghe Jurma. Gabriela Tiperciuc, cea care avea misiunea realizării unui periodic, habar n-avea de modul în care acesta se realiza, iar colaboratorii cei mai apropiați la fel. Așadar, a apelat din start la profesionalismul jurnalistului și editorului Gheorghe Jurma și de atunci această colaborare s-a dovedit a fi rodnică și de succes.
Bineînțeles că orașul Bocșa nu se afla la prima încercare de editare a unui periodic. În volumul „Presa și viața literară în Caraș-Severin” (Reșița, 1978) și, mai târziu, în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin”(Reșița, 2018) Gheorghe Jurma prezintă un istoric al presei bocșene, precum și importanța acestei localități ca centru de presă, de tipar, în Banat și sunt amintite publicații seriale, ziare și reviste precum: „Privighetoarea” (1882), Gazeta Bocşei (1920), Drum nou (1923), Lumina Caraşului (1929), Curentul nou (1935), Gura lumii (1927), Vasiova ( 1929), Deşteptarea (1930), Calendarul Lumina Poporului (1934), „Pământ bănăţean”(1935).
După 1990 în Bocşa n-au apărut decât câteva periodice şi cele mai multe dintre ele cu o existenţă scurtă. S-a încercat reeditarea revistei Vasiova ca o gazetă social-cultural independentă, refondată în 1990 (primul număr apare în 8 februarie 1990), editată de Asociaţia culturală “Tata Oancea” Bocşa, tipărită în Reşiţa ; se dorea un periodic bilunar, însă acest lucru n-a fost posibil din motive financiare. Au apărut 10 numere în perioada 1990-1991; Humanitas: ziar informativ pe teme social-caritative (1998) ; Puls: publicaţie lunară finanţată de Uniunea Europeană prin programul Phare LIEN în cadrul proiectului ”Meseria la timpul prezent”, editată de Asociaţia culturală “ Tata Oancea”Bocşa, apărută în noiembrie 1997 până în mai anul 2000 ( 10 numere).
În acest context apare, în 30 septembrie 1997 primul număr din ziarul Bocşa 2000: buletin informativ, înfiinţat de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea”şi Primăria oraşului Bocşa; periodic lunar, văd lumina tiparului 9 numere în perioada 1997-1998.
Concomitent, apare un fel de supliment cultural intitulat Ramuri: revistă culturală, editată de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” şi Primăria oraşului Bocşa. Apare sporadic între 1997-2000 ( 5 numere), paginare computerizată şi xeroxat, cu texte în limba română.
Cuprinde fapte şi evenimente culturale, creaţii literare semnate atât de autori bocşeni, cât şi de mari scriitori naţionali. Din martie 2000 îşi schimbă denumirea în Bocşa Culturală.[1]
Bocşa Culturală, la începuturi cu apariție lunară, redactată de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” şi Primăria oraşului Bocşa, apare din martie 2000 sub aceeaşi denumire, însă cu modificări de frontispiciu, redactată pe calculator apoi xeroxată, parţial color.
Revista s-a născut ca un mod de informare culturală a utilizatorilor bibliotecii, de publicitate şi de comunicare a colecţiilor şi activităţii bibliotecii. În timp, prin colaboratorii săi, revista şi-a extins aria, de la simpla informare s-a ajuns la redactarea unor articole pe teme de cultură şi istorie locală, dar şi naţională, pe teme religioase, unor biografii, recenzii de carte, creaţii literare ale bocşenilor şi nu numai, autori consacraţi sau doar debutanţi.
Revista oferă secvenţe din istoria Bocşei, omagiază personalităţile şi evenimentele culturale ale oraşului (actuale şi retrospective), oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală, promovează tinere talente şi se vrea un punct de atracţie a populaţiei spre carte şi cultură, spre bibliotecă în special; oferă informații de interes public pentru comunitatea locală și este cuprinsă în activitatea de informare a utilizatorilor bibliotecii, de animație culturală și comunicare a colecțiilor, de atracție a nonpublicului spre lectură; Adună în paginile sale istoria locului, oglindește activitatea instituției și promovează oameni și fapte care fac cinste comunității. Este o oglindă a activității bibliotecii, dar și o contribuție originală la construcția spirituală a zonei dovedindu-se, în timp, a fi o foarte bună sursă de informare pentru cercetători, scriitori, utilizatori angrenați în elaborarea unor lucrări de referință cu privire la istoria și cultura locală, la personalitățile locului, la fapte și evenimente de importanță locală,zonală sau națională. Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituții, revista ”Bocșa culturală” promovează actul cultural și lectura, valorile locale și zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea și talentul.
Revista ”Bocșa culturală” este structurată conform câtorva rubrici permanente: Editorial; Să ne prețuim valorile. Omagieri. Aniversări. Comemorări; Viața cărților (recenzii, cronici, prezentări); Literatură (proză, poezie, critică și istorie literară); Etnografie și folclor; Dascăli de frunte; Pagini de istorie; Pagini de religie; Educație și celebra rubrică Să vorbim corect românește; Turist în țara mea; Evenimente; Muzică; Sport. Prin rubricile permanente deținute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, național și internațional), activități literare, sportive și educaționale, arta, profesionalismul, talentul și excelența.
Apare de la bun început sub coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc Şerban, director al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul câtorva oameni iubitori de cultură. Echipa Bocşei Culturale ar putea fi redusă la patru oameni : iniţiatorul – Victor Creangă ; realizatorul – Gabriela Şerban ; editorul – Gheorghe Jurma ; susţinătorul – Mirel Patriciu Pascu, primarul oraşului Bocşa din 2002 până azi. Totuşi, echipa este mai mare, deoarece câţiva oameni i-au fost alături realizatorului încă de la început, între care: Laura Ion Piperiu, Dimitrie Costa, Stela Boulescu, Tiberiu Șerban.
Din iunie 2003 apare în format tipărit, copertat, dar cu periodicitate trimestrială; a intrat în cel de-al 25-lea an de apariţie; se bucură de aprecieri din partea comunităţii şi administraţiei locale. Este mândria bibliotecii şi constituie o pagină în istoria culturală a localităţii. (ISBN 1582-9375)
Cea mai consistentă și longevivă publicație este „Bocșa culturală” și-a sărbătorit fiecare sumă rotundă de ani de existență așa cum se cuvine, alături de colaboratori, de prieteni și de alte publicații importante din Banat; revistă care și-a sărbătorit numărul 100 (în anul 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea”, Caraș-Severin, se afla în mijlocul a două evenimente importante, care se cereau marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestrială ”Bocșa culturală”).
În seria „Bocșa – istorie și cultură” au văzut lumina tiparului (până acum, februarie 2024) 65 de cărți, iar șase dintre acestea au izvorât din paginile revistei: cele trei volume „Bibliografia revistei Bocșa culturală”(2000 – 2009, 2009 – 2013 și 2014 – 2018); „Să vorbim corect românește”, carte semnată de prof. Stela Boulescu (Reșița: TIM, 2019), volumul „In memoriam înv. Elena Mureșan” (Reșița: TIM, 2019), volum care deschide o nouă colecție în cadrul seriei „Bocșa – istorie și cultură”, colecție intitulată „Dascăli de frunte ai orașului Bocșa” și volumul In memoriam prof. Ioan Cătană (Reșița: TIM, 2021).
Fiecare dintre aceste lucrări își găsesc originea, rădăcina, în paginile revistei „Bocșa culturală”.
Iată că, în cei aproape 25 de ani de apariție, revista „Bocșa culturală”, precum alte importante reviste de cultură, își demonstrează eficiența și rolul informativ aducând în atenția publicului informații și detalii despre diverse teme, despre diverși oameni și, mai ales, stocând informații și concepții ale unei generații despre lume și viață, construind o necesară istorie culturală locală, și nu numai.
„Prin informațiile și atitudinile pe care le promovează, prin circuitul de idei la care este deschisă permanent și pe care ea însăși îl stimulează, prin participarea afectivă declanșată în rândul cititorilor (interes, curiozitate, compasiune, indignare, mândrie etc.), prin emularea pe care o provoacă, prin contactele pe care le facilitează între toate zonele unei regiuni ca și între acea zonă și viața cultural-artistică și politică națională, prin persistența acțiunii sale etc., presa constituie un puternic factor de mobilizare și coeziune pentru populația unui județ sau a unei țări” scrie același Gheorghe Jurma în volumul dedicat presei din Caraș-Severin. Iar „Bocșa culturală” s-a străduit ca, în cei aproape 25 de ani, să adune în paginile sale o arhivă esențială de informații cu valoare de document istoric local, zonal, regional și, de ce nu, național.
În paginile acestei reviste se regăsesc nume importante ale literaturii române, nume esențiale ale unor personalități culturale, aici au debutat tineri care, în timp, au devenit nume cunoscute în varii domenii, în paginile acestei reviste se regăsesc mărturii ale unor clipe importante, care, după cum spunea Gheorghe Jurma, „așa cum sunt, doar clipe, ar putea sprijini eternitatea…”
Acum, când pășim pragul celor 25 de ani de apariție neîntreruptă a revistei „Bocșa culturală” adresăm eterne mulțumiri celor care, într-un fel sau altul, sunt parte din această fărâmă de istorie locală, din această minunată întâmplare numită „Bocșa culturală”!
La mulți ani, Bocșei cu tradiție în gazetărie! La mulți ani, presei bocșene! La mulți ani, „Bocșa culturală”! La mulți ani, tuturor colaboratorilor noștri, de ieri și de azi!
- Pe parcursul întregului an 2024 așteptăm mesajele cititorilor și colaboratorilor noștri cu privire la cei 25 de ani de revistă culturală la Bocșa, pentru ca, în anul următor, 2025, să cinstim această frumoasă „întâmplare” printr-o nouă tipăritură: „Bocșa culturală 2000 – 2025”.
[1] În aceeași perioadă, prin strădania bibliotecii publice, mai apar revistele Valea Bârzavei: publicaţie lunară de cultură, redactată de Cenaclul literar “Aurel Novac” din Bocşa, condus de scriitorul ţăran Iosif Cireşan –Loga, cenaclu care își desfășura activitatea sub egida bibliotecii. Publicaţia apare din august 2001 până în octombrie 2006, este tehnoredactată de către Gabriela Șerban și apare sub egida Bibliotecii « Tata Oancea » Bocşa (ISSN 1584 – 6180) ; Bocşa Sportivă : revista Clubului Olimpic Bocşa cu ISSN 1582 – 5876. Nr. 1 apare în iunie 2005 coordonatori fiind Ioan Moatăr şi Gabriela Şerban. Publicaţia nu are viaţă lungă deoarece nu există o echipă închegată care s-o menţină. Ultimul număr apare în 2012. Revista este doar suspendată, nu desfiinţată, ea apărând sub egida Bibliotecii « Tata Oancea » Bocşa ; Gazeta Bocşei: buletin de informare lunară, la început, apoi trimestrială, editat de Primăria Oraşului Bocşa în parteneriat cu Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa şi Editura TIM Reşiţa. Apare din mai 2007 până în martie 2012. Este o publicaţie care prezintă cetăţenilor oraşului Bocşa activitatea administraţiei locale, hotărârile luate de edilii oraşului, este un mijloc de informare oficială iniţiativa aparţinând primarului oraşului Bocşa, Mirel Patriciu Pascu. (ISSN 1843 – 7400).