România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, are obligația ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislația națională prevederile Directivei UE privind prezumția de nevinovăție și modificări în procesele penale

Spread the love

Loading

Scrisoarea președinților celor două Camere ale Parlamentului României

adresată președintelui și prim- vicepreședintelui Comisiei Europene

 

Domnului Jean Claude Juncker — Președintele Comisiei Europene

Domnului Frans Timmermans — Prim Vice-Președinte al Comisiei Europene

 

Dragă domnule Președinte al Comisiei Europene

Dragă domnule Prim Vice-Președinte al Comisiei Europene,

Ne exprimăm aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma justiției și modificarea Codului penal și Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale a României, directivele europene și deciziile CEDO pronunțate în această materie.

Totodată ne exprimăm la rândul nostru speranța că vom încheia cu succes Mecanismul de Cooperare și Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Elaborarea și examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigențelor constituționale, acestea fiind supuse controlului constituțional realizat de Curtea Constituțională a României. In cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională a României verifică atât conformitatea cu legea fundamentală, cât și respectarea standardelor Comisiei de la Veneția.

Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislația națională a standardelor în materie de justiție la nivel european. Amintim în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la clarificarea statutului procurorilor și judecătorilor, și necesitatea separării carierelor acestora.

De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu privire la independența și reforma sistemului judiciar.

În același timp însă ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor pe tema justiției din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate și adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României, prin Ministerul Justiției, cu participarea și consultarea tuturor organizațiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile judecătorilor, procurorilor și avocaților, reprezentanții societății civile și ai mediului academic. In acest cadru, toți cei preocupați de reforma justiției au avut ocazia de a formula amendamente și observații de care s-a ținut seama în procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanentă a reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și a celorlalți participanți la actul de justiție. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni și au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaților, pe toată perioada desfășurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesați să urmărească îndeaproape argumentele și votul pentru fiecare amendament.

Referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce privește consensul realizat față de aceste legi, vă informăm că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susținute de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor. O bună parte dintre acestea au fost susținute și de partidele din opoziție, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate de către cei prezenți la dezbateri.

În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puțin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparență și consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când, guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloș, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal și 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanță de urgență, fără nicio dezbatere publică și fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a asociațiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferența diametral opusă a atitudinii reprezentanților Comisiei în două momente esențiale privind dezbaterile din România pe tema justiției nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc.

Ne-am fi așteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituționale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare și obiectivă a reformei justiției din România. în acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituțional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfășurare, iar Curtea Constituțională urmează să se pronunțe.

La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, și preocupările Comisiei cu privire la discuțiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal și a Codului de procedură penală, în condițiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligația ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. De asemenea, jurisprudența CEDO ne’ obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naștere abuzurilor sancționate de CEDO. Deși dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunțate în acea Directivă. Dezbaterile parlamentare care urmează, se vor bucura de aceeași transparență și deschidere la dialog ca și în cazul legilor privind sistemul judiciar. In același timp, considerăm că cei care au informat Comisia cu privire la modificările celor două coduri în materie penală, respectiv procesual penală ar fi trebuit să prezinte și deciziile Curții Constituționale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituționale, fapt care atrage obligația Parlamentului de amenda legislația în acord cu deciziile Curții care sunt definitive și obligatorii.

Ar fi nefiresc și contrar principiilor europene să se susțină că aceleași prevederi legale care reglementează activitatea justiției sunt în conformitate cu principiile europene într-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independența justiției în România.

Având în vedere toate cele de mai sus, considerăm că manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiției reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituții pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere.

Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr și informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului.

București, 24 ianuarie 2018

 

Președintele Camerei Deputaților

Liviu Dragnea

 

Președintele Senatului

Călin Popescu-Tăriceanu