România, vândută la hectar, la prețuri
de 10 ori mai mici decât în Occident
În prezent, aproape un miliard de oameni suferă
de foame, conform Organizației Națiunilor Unite
România a intrat în fruntea topului, devenind țara europeană cu cea mai mare suprafață agricolă deținută de străini: peste trei milioane de hectare. Aceasta, în condițiile în care hectarul de teren agricol se vinde la cel mai mic preț din Europa: o medie de 3.000 de euro, de unsprezece ori mai ieftin ca în Olanda.
Pământul este, la ora actuală, cea mai importantă resursă naturală. La nivel mondial, prețul cerealelor continuă să crească, iar alimentele sunt din ce în ce mai scumpe. Agricultura a devenit cu atât mai importantă, cu cât specialiştii avertizează că, pe viitor, ne-am putea confrunta cu o criză alimentară. În prezent, aproape un miliard de oameni suferă de foame, conform Organizației Națiunilor Unite.
România deține a șasea suprafață agricolă ca mărime din Uniunea Europeană. Are peste 13,2 milioane de hectare de teren agricol, din care 8,3 milioane reprezintă teren arabil. Această resursă strategică este însă vândută pe nimic străinilor.
În România, hectarul de teren arabil se vinde, în medie, cu 3.000 de euro. În Olanda, aceeași suprafață costă 40.000 de euro. Cu mult pământ, ieftin și roditor, România a devenit țara europeană cu cea mai mare suprafață agricolă deținută de străini: peste 3 milioane de hectare.
De la 1 ianuarie 2014, România le-a acordat cetățenilor străini dreptul să cumpere, direct, terenuri agricole. Măsura este prevazută în tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Înainte de această dată, străinii puteau să facă achiziții doar dacă înființau o firmă românească. Cu restricțiile eliminate, teoretic, achizițiile de terenuri vor crește. Iar fără un control strict din partea statului riscurile sunt uriașe.
Străinii care au cumpărat terenuri agricole sunt cetăţeni europeni şi arabi, dar și fonduri de investiții cu afaceri de sute de milioane de euro. Ţăranii care şi-au vândut pământurile sunt, în general, bătrâni. Au renunţat la singura lor avere pentru că nu mai aveau puterea să muncească. În unele regiuni ale țării, investitorii străini au ajuns să dețină mai mult pământ decât românii.
Realitatea este că străinii controlează, de ani de zile, suprafeţe uriaşe de teren agricol în România. În primii 5 cei mai bogați fermieri sunt doi străini: contele austriac Andreas von Bardeau și libanezul Jihad El Khalil.
Cu o avere estimată la aproape 100 de milioane de euro, Jihad El Khalil este considerat cel mai mare latifundiar străin. Libanezul este preşedintele consorțiului „Maria Group”. Holdingul deține peste 30.000 de hectare de teren agricol în județele Călărași și Timiș și ferme de oi în județul Constanța. Jihad El Khalih și partenerii săi au preluat mai multe foste I.A.S-uri, care, în perioada comunistă, realizau producții record.În prezent, grupul controlat de El Khalil obtine aproape 1% din producția de cereale a țării. Libanezii exportă aproape întreaga producție agricolă. Cerealele și animalele crescute în România hrănesc popoarele din Orientul Mijlociu. Omul de afaceri spune că vinde și în România.
Agricultura nu le-a adus libanezilor doar profit, ci și probleme cu legea. În anul 2012, procurorii D.I.I.C.O.T au început o anchetă pe numele lui El Khalil și a altor asociați de-ai săi, care vizează o evaziune fiscală de 30 de milioane de euro. Din motive, care deocamdată nu le știm, investigaţia este încă în derulare.
De curând, ambasadorul Italiei la București Diego Brasioli a confirmat că italienii sunt străinii care au cumpărat cel mai mult pământ românesc: peste 250.000 de hectare, cele mai multe în vestul țării.
În ultimii ani, județul Timiș a devenit un „El Dorado” pentru agricultorii italieni. Zeci de mii de hectare sunt în proprietatea unor cetățeni din peninsulă. Cel mai mare proprietar de terenuri este Luciano Martini, un misterios om de afaceri. Martini a înființat aici o firmă care, de peste zece ani, lucrează 11.000 de hectare în zona comunelor Dudeștii Vechi – Vâlcani – Teremia. Producția obținută de italieni, la Dudeștii Vechi, este vândută peste hotare. Floarea-soarelui este comercializată în Italia și Ungaria.
Un alt italian care deține trenuri agricole în Banat este Gabriele Bellini. Lucrează, în județul Arad, peste 4.000 de hectare. Italianul a venit în România în anii `90. Nu direct din Peninsulă, ci din fosta Iugoslavie, forțat de împrejurări. Războiul din Serbia l-a determinat să renunțe la afacerile de acolo și să înceapă o nouă viață, pe pământ românesc. Bellini a fost primul fermier din zona Aradului care a înființat culturi extinse de soia. În prezent, italianul cultivă cereale, mai ales rapiță, plantă foarte căutată pentru fabricarea biocombustibilului. Spre deosebire de alți italieni, Bellini plătește fermieri români să îi lucreze terenurile.
Nu toți italienii care au venit în România să investească în agricultură au avut noroc. În urmă cu patru ani, în județul Gorj, localnicii din Țânțăreni l-au bătut măr pe Severino Trivellin, un om de afaceri italian care făcea agricultură în zonă. Oltenii i-au recomandat lui Trivellin să se întoarcă în Italia și să le lase pământurile în pace.
Italienii nu sunt suprinși de faptul că unii români sunt împotriva străinilor care cumpără terenuri. Motivul este cât se poate de simplu. În Italia este aceeași mentalitate.
Foștii miniștri ai Agriculturii consideră însă că liberalizarea pieței terenurilor agricole va pune probleme, în primul rând agricultorilor care nu au bani să concureze cu străinii la achiziția de pământuri.
Marea problemă rămâne achiziția de pământuri în scop speculativ: concret, există riscul ca terenurile să fie cumpărate doar pentru a fi vândute la suprapreț, fără a fi cultivate. Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar principalul motor de creștere a fost agricultura. România a ocupat locul unu în Europa la producția de floarea soarelui și locul doi la producția de porumb. Recolta bogată a adus încasări la bugetul de stat de peste 18,5 miliarde de euro. Astfel, speculațiile cu terenuri pot reduce potențialul agricol al țării. Fără producții agricole, mediul rural, unde trăiește aproape jumătate din populația țării, s-ar putea confrunta cu probleme sociale grave, spun specialiștii.
Dincolo de afaceri, există români pentru care pământul înseamnă totul. Emil Părău este un om de afaceri din Lupeni, Valea Jiului. În urmă cu 11 ani, a cumpărat tot satul Roşia, o localitate din Munţii Apuseni, în mare parte părăsită. De ce? Emil Părău s-a născut la Roşia si a simtit ca are o obligație față de satul natal.
Initial, Emil Părău nu plănuia să cumpere 50 de gospodării şi 300 de hectare de pământ, câte deţine acum în satul natal. Toată afacerea de la Roșia l-a costat pe Emil Părău în jur de 100.000 de euro. Acum, vrea să-şi transforme satul natal într-o destinaţie turistică. Când Emil Părău s-a întors la Roşia, în sat mai erau patru locuitori. Restul localnicilor au părăsit localitatea încă de acum 40 de ani, ca să lucreze la oraș. Astăzi, la Roşia mai trăieşte doar nea Aron Truţă. Bătrânul se încăpăţânează să trăiască o viaţă simplă, de ţăran. Încă îşi mai confecţionează uneltele agricole din lemn, ca pe vremea dacilor.
Românii şi-au înstrăinat aproape 30% din suprafaţa arabilă. Nu la fel au procedat însă vecinii bulgari: autorităţile de la Sofia au blocat vânzările de teren agricol către străini până în anul 2020. Pentru marile puteri agricole, cum sunt Franţa, Germania sau Austria, terenul agricol are statut special: este considerat un bun naţional.
Banca Mondială și ONU au avertizat că omenirea s-ar putea confrunta, în următoarele decenii, cu o criză alimentară gravă. Pământul românesc, gestionat eficient, poate să hrănească peste 80 de milioane de persoane. De patru ori mai mult decât populația țării. În loc să devenim o putere agricolă, riscăm să ajungem un rai pentru speculatori. Un sat fără câini… vândut bucată cu bucată.
Sursa: digi24.ro
Sursa foto: www.recolta.eu