Autor: Răzvan Ducan
Antologia de versuri ”Așezăminte sufletești” de Mioara Baciu, Ed. Armonii Culturale, 2023, este un jurnal sentimental al unui suflet „nemângâiet” care a găsit un confesor potrivit, hârtia, căruia i se destăinuie cu încredere, într-un soi de terapie menită să-i descarce preaplinul ei de frumos și înalt, să-i dea un sens spiritual vieții, între căutări și regăsiri, între certitudini și dezamăgiri, cu scrisul capabil să badijoneze, iar uneori chiar să vindece.
E un Brainstorming individual, până la urmă, unde Mioarei Baciu nu i se pun întrebări și nu i se cere socoteală. Socoteală, de ce și de către cine? Și mai ales cu ce drept? Hârtia este părtașă demersului, care într-un final, pentru cei aleși, este împărțit cu generozitate, pentru a umple goluri și a ameliora angoase. Inclusiv de a pune aripi celor mai statice pietre.
Acesta se exprimă rotund, în spiritul chintesenței lecturilor și credințelor sale, probând prin scris neliniștile ce o frământă, patimile ce o înconjoară, inclusiv preaplinului ei de reverență făcut entităților reale sau închipuite, care-i marchează viața.
”Nihil sine Deo” spune în versuri clasice, în majoritatea poeziilor, dar și în versuri albe, cuminți în marea lor majoritate, fără derapaje și excentricități, așa cum pare a spune și Nihil sine Eminescu sau Nihil sine mama sa, sau amintirile iubirilor trăite sau închipuite, cărora le ridică piedestale de prețuire, în aeternum.
Până la urmă Mioara Baciu face terapie prin scris, cu cititorii ca părtași, versurile fiindu-i descărcarea necesară, pentru a se încărca cu noi puteri de mers, cu noi energii pozitive, într-o lume tot mai alienată, ce pare că și-a pierdut busola și bâjbâie în necunoscut.
Într-o poezie de la pagina 70 aceasta spune: ”Suntem ceea ce simțim că suntem”. Pot eu oare să o contrazic și să-i anihilez credința? Cred că nu. Ceea ce pot face e să consemnez dreptul acesteia la un loc sub soare, unde să-și mobileze sufletul cu ceea ce crede că i se potrivește și îi face bine. Mioara Baciu a găsit cheia așezămintelor sufletești care-i dau putere de a se reinventa, într-o lume tot mai narcotizată de urâțenii.
Un pas mic pentru omenire, un pas mare pentru ea, în temerarul demers de a se autocunoaște.
1 iulie 2023, Targu Mureș