SCRIITORI GĂLĂȚENI CELEBRI: HORTENSIA PAPADAT BENGESCU

Spread the love

Autor: Mioara BACIU

În comuna Iveşti, județul Galaţi, unde se află și Casa memorială care îi poartă numele, se naşte, pe 8 decembrie 1876 Hortensia Papadat-Bengescu, cunoscută prozatoare, romancieră şi nuvelistă din epoca interbelică, a cărei operă este studiată în manualele școlare contemporane.
Este fiica generalului Dimitrie Bengescu (și a profesoarei Zoe Bengescu născută Ștefănescu), ceea ce constituie un priviegiu pentru a studia la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București.
Se căsătorește la o vârstă tânăra (20 ani) cu magistratul Nicolae Papadat și are cu acesta 4 copii. Viața de familie, mutarea soțului dintr-o localitate în alta determină amânarea carierei sale literare.
Debutul literar se realizează în anul 1912, prin scrierea unor articole și poezii în limba franceză.
Un an mai târziu, începe a publice în revista Viața românească, iar cel care va avea o influență deosebită în debutul editorial al autoarei este Garabet Ibrăileanu.
Debutează editorial se realizează în 1919 cu volumul „Ape adânci”.
Începe apoi colaborarea la cenaclul “Sburătorul”, condus de criticul Eugen Lovinescu, care își va pune serios amprenta asupra carierei literare a Hortensiei, orientand-o în direcția romanului european modern, luând astfel naștere Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach (român studiat la liceu), Drumul ascuns, Rădăcini (scrieri cu un pronunțat caracter psihologic) și , mai târziu, în 1933 (când se va stabili în capitală), Logodnicul.
Cariera sa culminează cu obținerea Premiului Național pentru proză, în 1946.
După ce a fost interzisă în regimul comunist, la bătrânețe, a ajuns să trăiască în condiții precare, uitată de colegii de condei, iar la vârsta de 79 ani, s-a stins din viață, la București.
Abia după anul 1965 a fost reabilitată și reintrodusă în mediul literar.

Romanele sale sunt considerate serioase contribuții la modernizarea romanului românesc, fiind apreciate drept primele cele mai importante realizări ale prozei psihologice româneşti, caracterizate prin acuitatea observației, prin diversitatea și complexitatea metodelor de analiză psihologică.
Hortensia Papadat Bengescu rămâne o gălățeancă de top în literatură română și universală!

Tagged:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *