Autor: Constanța Sylvia Hârceagă, membru UZPR – Filiala „Valeriu Braniște”- Timișoara
Ecoul frumoasei activități desfășurate la Căminul Cultural din Giarmata-Vii, în data de 14 ianuarie 2023, încă nu s-a stins din inimile organizatorilor și a participanților, încă mai vibrează versurile și cuvintele cu care iubitorii de Eminescu, de limbă și cultură românească au întâmpinat ziua de 15 ianuarie în acest nou an. O zi ce rămâne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în cartea de istorie a literaturii române, marcând apariția pe firmamentul poeziei a Luceafărului, Mihai Eminescu. Ca semn de omagiu adus omului care prin activitatea sa a contribuit la întreaga dezvoltare a vieții culturale românești, ziua de 15 ianuarie este sărbătorită și ca Ziua Culturii Române.
Manifestarea, de înaltă ținută, cea de-a xxv-a ediție a Simpozionului „Mihai Eminescu” a fost organizată ca de fiecare dată de familia Elena și Silvius Lombrea, oameni animați de o profundă simțire patriotică și spirit civic, pătrunși de un nemărginit dor și dragoste de Eminescu, de poetul care a îmbogățit limba românească și a proiectat România în universul european. Prin el limba noastră, a devenit limbă națională, literară și artistică; printr-un proces alchimic Eminescu a îmbinat limba populară cu ornamentele erudite de care dispunea, practic, a înnobilat limba vorbită de popor cu expresiile artistice ale stilului său.
A fost o sărbătoare a sufletului, un moment pătruns de vibrație și patos eminescian, de aducere-aminte și trezire a setei de Eminescu, reperul identității noastre în lume. Laolaltă, invitați și participanți au parcurs un drum astral către Luceafărul Eminescu, în căutarea tezaurului de învățături și cunoștințe, de înțelepciune de care avem nevoie, căci în perpetua sa actualitate ne este azi speranță și dor, iubire și fior prin care ne redesenăm matricea identitară românească.
Eminescu a fost omagiat ca „omul deplin al culturii române”, așa cum l-a numit Constantin Noica într-o lucrare din anul 1975, deoarece, a fost ancorat în toate sferele vieții sociale, politice, culturale, neexistând domeniu de care el să nu fi fost interesat și din care să nu avem dovada contribuției sale, chiar de deschizător de drumuri. Căci, Eminescu are întâietate în cel puțin 4 domenii de activitate: filologie, filozofie, economie și istorie.
Invitat de onoare al acestei manifestări culturale a fost d-l Vasile Barbu, președintele Asociației culturale „Tibiscus” din Uzdin (Serbia) și a revistei „Tibiscus”, membru UZPR filiala „Valeriu Braniște” Timișoara, poet și scriitor. A prezentat modul cum este receptat Eminescu în comunitatea românească din Uzdin, probleme legate de limba și cultura românească a românilor din Serbia.
Au mai fost prezenți doamna prof.dr. Nina Ceranu, poetă, scriitoare, Monica M. Condan, redactor-șef al revistei de cultură „Coloana Infinitului”, membră a UZPR filiala „Valeriu Braniște” Timișoara, d-l Nicolae Toma, membru UZPR, poet, redactor de reviste și Constanța Sylvia Hârceagă, membră UZPR Timișoara, președinta Cenaclului literar „Seniorii” din Timișoara. Expunerile lor s-au referit la „Contribuția lui Mihai Eminescu la dezvoltarea teatrului românesc” (d-na Monica M. Condan), „ Actualitatea lui Eminescu” (Nicolae Toma), „Omul deplin al culturii române” (Constanța Sylvia Hârceagă) și „Eminescu, valențe identitare”(d-na Nina Ceranu).
O participare frumoasă, de excepție, au avut locuitorii satului Giarmata-Vii, ei și-au adus contribuția la reușita acestei acțiuni prin cuvântul lor, recitări și cântec. Amintim pe prof. Aurel Lăzureanu, d-na Viorica Plăcintă (recitare) și Sabin Plăcintă tenor, care ne-a încântat cu versuri eminesciene puse pe muzică, preotul-poet Vasile Suciu, mereu aproape de oameni și de Eminescu, redactor al revistei „Vatra satului” aparținând bisericii din Giarmata-Vii, Nicoleta Spătar, prof. la Liceul de Artă Timișoara care a expus tabloul lui Mihai Eminescu executat de elevii săi.
Felicitări binemeritate familiei Nuți și Silvius Lombrea, felicitări locuitorilor din sat, fără contribuția lor nu s-ar putea desfășura astfel de activități emoționante pentru suflet, în palmaresul activităților, iată, au înscris un sfert de veac de trăire în spiritul lui Eminescu. Și, când puține cămine culturale, organizații, asociații, cenacluri literare se pot mândri cu astfel de reușite, suntem cu atât mai îndreptățiți să le acordăm aceste felicitări și să le arătăm recunoștința noastră pentru ceea ce fac spre păstrarea limbii și culturii române, al dorului etern de Mihai Eminescu.