Autor: Preot Ionel Rusu
O doamnă a născut o fetiţă autistă, având sindromul ASPERGER . Mai mult decât atât, are ADHD , un surplus foarte accentuat de energie. Nu se poate stăpâni, nu are răbdare să asculte, nu poate dormi ziua. Mama o slujeşte cu credinţă şi cu dragoste în fiecare zi, de aproape nouă ani. A renunţat la un serviciu, de pe urma căruia câştiga 5000 euro pe lună, în schimbul unei indemnizaţii modeste. Acum cu întreaga fiinţă se jertfeşte ca odrasla ei să poată comunica cu cei din lumea noastră. Într-adevăr, o muncă de sisif, o ascultare de ocnaş, o răbdare îngerească! Eroina, de factură iovică, mărturiseşte: „Potrivit sindromului amintit mai înainte, fetiţa aude ce i se spune, dar nu înţelege informaţia. Îniţial, cuvântul îl reproduce mecanic. Drept urmare, se apelează la tot felul de metode succesive, cu caracter ocolitor, pentru a înţelege conţinutul acelui cuvânt şi, pe această cale, este ajutată când nu poate să explice ceea ce gândeşte. Zilnic o însoţesc la şcoală şi stau alături de ea la ore. După-amiaza frecventăm unele terapii comportamentale, precum logopedia. Nu putea pronunţa cuvântul „mamă” la vârsta de cinci ani. Creierul ei reproduce anagramat. De pildă, în loc de „pisici” spune „sipici”. Nu are noţiunea de timp. Repetă ceea ce nu înţelege. Ecolalie se numeşte acest fenomen. Dar are sclipiri de geniu. Este foarte perfecţionistă. Fotografiază de la distanţă oameni şi activităţi. Nu este atentă la provocările din preajmă-i. Din nefericire, astăzi numărul celor care se nasc autişti este în creştere. ADN -ul uman se modifică îngrijorător din cauza metalelor grele din atmosferă care influenţează negativ structura nervoasă a celulelor, dar şi datorită e-urilor din compoziţia alimentelor de origine animală şi vegetală…