Autor Maria Rogobete
O influență benefică pentru cultura populară din comuna Topleț a fost revenirea domnului Dănilă Mejdină la Întreprinderea Mecanică Topleț. Această angajare a fost posibilă datorită faptului că din Ordinul Ministerului Educației și Învățământului au fost desființate toate Școlile de Meserie la nivel național. În cazul de față Școala de Meserii din Orșova a funcționat pe lângă Liceul Mixt ”Ștefan Plavăț”-Orșova, unde domnul Dănilă Mejdină a funcționat ca profesor. Școlarizarea elevilor cu înaltă calificare pentru industria construcțiilor de mașini în meseriile de lăcătuși mecanici și electricieni.
Astfel că în anul 1964-1989, domnul Mejdină a fost angajat la Uzina Mecanică Topleț în funcția de tehnician tehnolog în compartimentul Sculer -șef, care coordona întreaga activitate și atelierul sculărie, în cadrul căruia se executau toate S.D.V.-urile necesare produselor asimilate în procesul de fabricație.
După o anumită perioadă de timp, la propunerea conducerii întreprinderii, Domnul Mejdină a fost numit în alte funcții la nivelul întreprinderii pe care cu profesionalism le-a dus la bun sfârșit, în mod onorabil.
Odată cu trecerea timpului sigur că pe plan extraprofesional a îndeplinit și alte sarcini.
Astfel că, în momentul alegerilor anuale au fost programate alegerile de sindicat și odată cu acestea a fost și el captat în comitetul sindicatului, prim vicepreședinte al comitetului sindicatului pe uzină. În urma acestora i s-a stabilit și anumite responsabilități, printre care și resortul activităților cultural-artistice la nivelul sindicatului întreprinderii.
Preluând acest resort a trecut imediat la întocmirea unor programe cu privire la repetițiile ce urmau săptămânal în anumite zile ce aveau loc în sala clubului întreprinderii, cât și în sălile celor două cămine culturale din Topleț și Bârza, cu care colabora.
În urma fuziunii acestor activități la nivel de comună s-a mărit numărul de artiști amatori, trecându-se la fondarea ansamblului folcloric ”Iorgovanul” al cărui fondator a fost.
Ansamblul de cântece și dansuri populare Iorgovanul al Clubului Sindicatului Topleț
Ansamblul avea un repertoriu variat compus din:
- orchestră de muzică populară
- soliști vocali și instrumentiști
- formație mixtă de dansuri populare ce cuprindea în repertoriul său cântece și jocuri din zona Banatului de munte cât și altor zone etno-folclorice din țară.
Calitatea și frumusețea suitelor, a costumelor, ca de altfel întreg ansamblul, s-au bucurat încă de la început de un binemeritat succes, fapt pentru care a fost invitat și solicitat la toate manifestările culturale din județ. Acest minunat Ansamblu, a început să prezinte spectacole de înaltă ținută artistică având ca titlu: ”Sus, sus, sus, la furca Cernei” reprezentând frumoasa zonă a Văii Cernei și având un repertoriu foarte bogat ce cuprindea atât cântece alese din Banat, dar și suite de dansuri populare, dansul din Oaș, dansul țigănesc ”Bata-Kanda”. Toate au fost prezentate de-a lungul anilor în comuna Topleț.
„Ansamblul Iorgovan” se bucura de un meritat succes în fața auditoriului, fiind foarte apreciat de către aceștia. Spectacolele noastre erau prezentate în mod periodic atât în localitate cât și în comunele limitrofe, unde aveam angajați în cadrul Întreprinderii Mecanice Topleț.
Menționez că în multe din spectacolele prezentate de ansamblul nostru am avut periodic și colaboratori de seamă din afara colectivului nostru, ca de ex: La casa de cultură din Orșova am avut-o colaboratoare în spectacol pe interpreta (solista) Ana Munteanu, iar în multe localități l-am avut ca invitat pe trompetistul Constantin Gherghină, Linguraru Simion, la saxofon, originar din Comuna Pârvova, Petrică Miulescu Irimică, solist vocal cât și distinsul colaborator solist vocal al ansamblului Reșițeana, interpret de doine din zona de munte, Ștefan Isac.
Apreciată fiind calitatea și frumusețea spectacolelor ansamblului Iorgovanul, am fost invitați de fiecare dată la mai multe manifestări cultural artistice de către comitetul cultural de creație și cultură Caraș-Severin Reșița, la sărbătorile câmpenești organizate de ex: sărbătoarea liliacului din localitatea Rudăria unde ne-am bucurat de succes, de asemenea sărbătoarea câmpenească din județul Mehedinți, în comuna Cireșu și peștera Topolnița, la înapoiere am prezentat mai multe spectacole în comuna Cireșu, Bahna și Ilovița.
O susținută activitate culturală a fost și nivelul clubului întreprinderii din Topleț(comitetul sindicatului), condusă de Mejdină Dănilă cu sprijinul și îndrumarea organului consiliului județean de cultură și creație prin persoana D-nei Hegheduș, periodic au fost organizate conform programului de activitate al clubului ca: dezbateri, conferințe, se desfășurau teme, mese rotunde, simpozioane cât și festivități de sărbătorire a unor membri de sindicat din cadrul întreprinderii noastre, aniversări, onomastice, etc.
Mai menționez că la cele două cămine culturale din Topleț și Bârza săptămânal se proiectau, se difuzau filme, cât și munca cu cartea prin intermediul celor două biblioteci existente. O contribuție în acest sens le-au avut și cele două învățătoare Mejdină Maria și Perjescu Eugenia- Bârza.
Iar la căminul cultural Topleț din cadrele didactice învățători și profesori desemnați iar la bibliotecă, D-na Bălteanu, soția ing Bălteanu Ion din comuna Mehadia.
Pentru activitatea depusă de membrii ansamblului ”Iorgovan” mulți au fost foarte apreciați, fapt pentru care cu ocazia mai multor sărbători aniversare au fost răsplătiți cu diplome de excelență pentru activitatea lor depusă, declară Dănilă Mejdină.
Pe lângă activitățile menționate mai sus trebuie spus faptul că periodic în sezonul cald comitetul sindicatului prin resortul cultural educativ au fost organizate pentru oamenii muncii din Întreprindere Mecanică Topleț cât și din localitate excursii ca: plimbări cu vaporul pe fluviul Dunării, cu plecare din portul Orșova până în comuna Svinița, cap de linie, unde am susținut și spectacole în sala căminului cultural din acea localitate. În acest sens s-au vizitat Clisura Dunării ( cazanele mici, cazanele mari, Pestera Ponicova și altele.
Transportul pentru deplasările noastre au fost asigurate de către Intrep. Mec.Topleț.
Menționez că la baza tuturor activităților noastre a fost : disciplina, punctualitatea, pasiunea și efortul din partea tuturor. (Mejdină Daniel)
Cei mai reprezentativi membrii ai Ansamblului de cântece și dansuri populare ”Iorgovanul” au fost:
- Mejdină Dănilă – Directorul Clubului Sindicatului 1980-1988
- Tudorescu Dumitru – Președintele Sindicatului 1988-1990
- Ioan Rațiu – Președintele Sindicatului Club 1988-1990
- Șefi de orchestră:
- Tudorică Papavă, un virtuos al clarinetului și saxofonului care din anul 1990 a început să fie colaborator la acest Ansamblu. Simțul artistic deosebit și pasiunea l-au plasat pe Tudorică Papavă printre fruntașii instrumentiști ai muzicii populare.
De câte ori nu am plâns sau am râs de fericire atunci când sufletul nostru a fost mângâiat de un cântec, o doină bănățeană, o doină care a dăinuit peste ani și ani, ajungând la sufletele strămoșilor noștri și care acum răsună cu aceeași forță în prezentul vieții noastre, care va răsuna peste ani și ani.
Sigur, prin aceste cântece de dor, de jale, de dorințe nestăpânite, de iubire puternică, de sentimente nărăvașe, poporul român își duce crucea mai departe, oricât de obosit ar fi țăranul român, atunci când vine de la prășit, de la săpat, sau de la orice muncă a câmpului și ascultă o melodie, o doină, doina neamului românesc, plânge sufletul în el, chiar și pentru domnul de la oraș care tot de la sat a plecat, chiar și pentru acesta, doina îi aduce aminte de trecut, îi împrospătează memoria ajutându-l să-și iubească mai tare neamul. Românii nu au râvnit niciodată la tradiția altor popoare, românii s-au bucurat din plin de tradiția lor unică, de obiceiurile pure, de tot ceea ce aparține țării, a pământului românesc.
Un popor cu tradiții este un popor puternic, un popor care nu dispare niciodată , un popor care poată să strălucească peste sute, mii de ani. Tradiția a intrat în carnea, în sângele românului, strigându-i mereu că este român!
Ion Vasilescu, un mare talent, un virtuos al taragotului, a fost angajat la Clubul Sindicatului Topleț, pe perioada 1986-1990, din 1990 a rămas colaborator la Ansamblul de cântece și dansuri populare ”Iorgovanul”. A colaborat cu mai multe Ansambluri, a participat la diferite turnee internaționale. Ion Vasilescu este unul dintre fruntașii instrumentiști ai muzicii populare din Banat.
Maria Ionela Rațiu este fiica celor doi dansatori Călina și Ioan Rațiu. Ionela a primit de la părinții ei talent, ea petrecându-și copilăria înconjurată de mari artiști astfel că muzica și dansul i-au umplut anii copilăriei participând la rândul ei la diferite spectacole, festivaluri, reuniuni fiind prezentată ca pirandă mică în dansul țigănesc Bata-Kanda și mai târziu fiind prezentatoare pentru acest Ansamblu. A participat la festivaluri de muzică ușoară ca solistă. Talentată, frumoasă, cu un deosebit simț artistic, Ionela Maria Rațiu a obținut atât diplome cât și premii.
Alina Pătășanu, la fel, a participat împreună cu Ionela Rațiu la diferite spectacole fiind pirandă mică în dansul țigănesc Bata-Kanda având un succes extraordinar.
În comuna Topleț s-au organizat multe festivaluri, la baza acestora fiind Ioan Rațiu. A organizat Festivalul Județean de muzică ușoară ”Speranțe pentru mileniul III”, trei ediții, Festivalul ”Concursul de muzică populară”, la care au participat concurenți din Topleț, precum și din alte localități învecinate, a organizat concursuri de frumusețe. În aceste concursuri au fost alese cele mai frumoase fete, miss Topleț, Mărțișor, Hercules, etc…a organizat spectacole de toate genurile având muzică ușoară, populară și divertisment, toate acestea realizându-se cu ajutorul toplicenilor cu un talent foarte mare.
Aceste acțiuni culturale au fost mai mult decât reușite, ele au încântat publicul și au lăsat o amintire frumoasă în sufletele lor.
În anul 2000 , Ioan Rațiu a organizat o întâlnire de suflet cu toți membrii Ansamblului de dansuri și cântece populare ”Floarea Cernei”, într-un spectacol de excepție care s-a numit ”Lacrimi de bucurie”, aniversând 20 de ani de existență a Ansamblului. Succesul acestui spectacol l-a determinat pe Ioan Rațiu să organizeze și la 25 de ani de existență, în 2005, la 30 de ani în 2010, acesta fiind un spectacol care și-a atins ținta, mai bine spus exact la sufletul oamenilor din Topleț dar și la sufletul membrilor Ansamblului.
Cu sprijinul autorităților din comună, Ioan Rațiu a schimbat denumirea Căminului Cultural din Topleț, denumindu-l Casa Culturală ”Gheorghe Băltean”, după numele poetului Gheorghe Bălteanu.