Un experiment ultrasecret: Proiectul Montauk – Experimente în timp (XV)

Nichols B. Preston & Peter Moon

 

B

WILHELM REICH

Deşi guvernul aprecia foarte mult descoperirile şi invenţiile lui Wilhelm Reich, se pare însă că de persoana lui nu prea aveau nevoie. Reich era mai mereu acuzat de escrocherie de organizaţiile AMA şi FDA. În cele din urmă, i s-a dat o sentinţă foarte aspră pentru sfidarea curţii de judecată, atunci când a refuzat să se înfăţişeze în faţa com­pletului de judecată. Cărţile scrise de el au fost arse, iar echipamentul său de lucru a fost distrus, ceea ce reprezin­tă o flagrantă încălcare a libertăţii şi drepturilor omului. Această acţiune a autorităţilor americane a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât ea s-a petrecut în timpurile moderne.

Afirmaţiile lui Wilhelm Reich despre faptul că reuşea să perturbe propulsarea OZN-urilor nu i-au adus prea mult câştig de cauză. El a concluzionat că propulsarea OZN-urilor avea loc cu ajutorul energiei cosmice sau orgonice. Reich a inventat o „armă spaţială” bazată pe teoria energiei orgonice şi, cu ajutorul ei, putea face ca OZN-urile să părăsească repede şi cu regularitate spaţiul aerian în care apăreau (conform relatărilor martorilor oculari).

După ce a ieşit din închisoare se spune că autorităţile i-au acordat în mod expres permisiunea de a lucra la ecuaţiile despre antigravitaţie. Este totuşi cel puţin straniu, mai ales pentru că îl tratau ca pe un dement. Indiferent care sunt faptele şi detaliile ce îl au în centru pe Wilhelm Reich, se pare că el a fost folosit de guvernul SUA pentru geniul său inventiv, după care a fost izolat pentru a nu transmite descoperirile sale în altă parte. Condamnarea sistematică a eforturilor sale întăreşte, fără îndoială, toate aceste afirmaţii.

 

C

CONTROLUL MINŢII ŞI

RĂZBOIUL DIN GOLFUL PERSIC

Nu aveam încă serviciu când a început Războiul din Golful Persic şi am avut astfel posibilitatea să urmăresc transmisiunile TV live. Acestea sunt pline de substrat pen­tru mine, căci informaţiile ce provin de pe front de obicei sunt selectate.

Într-una din emisiuni, un reporter CNN a spus că toc­mai se întorsese din Kuweit, unde călătorise cu o patrulă militară. Ei au observat la un moment dat o patrulă de irakieni pe cealaltă dună de nisip. În vreme ce americanii se întrebau cum îi vor face pe irakieni să se predea, a apărut un elicopter american care i-a survolat pe irakieni. Până ce elicopterul a ajuns la duna de nisip unde se aflau irakienii, ei îşi ridicaseră deja mâinile şi se predau.

Acest eveniment este cel puţin straniu. Era vorba, totuşi, de irakieni care au luptat în Războiul Sfânt împotri­va Iranului vreme de opt ani.

O altă ştire pe care am remarcat-o a venit la sfârşitul conflictului, atunci când Generalul de Brigadă Neil a fost chestionat de un reporter britanic de la BBC. Reporterul l-a întrebat despre planurile sale privind scoaterea irakie­nilor din bunkerele pe care germanii le construiseră spe­cial pentru aceştia. Se ştia că aceste bunkere erau foarte solid construite, astfel încât întrebarea era pe deplin justifi­cată.

Generalul Neil a spus: „Vom folosi elicoptere psi…”.[1] Apoi şi-a întrerupt propoziţia tuşind. Nu suna ca o tuse reală, dar s-a surprins pe sine spunând ceva ce nu trebuia revelat. După ce a tuşit a continuat să vorbească. „Mă scuzaţi, vom aduce elicopterele cu sisteme PA (public address) şi astfel îi vom scoate afară.”

Pentru mine, declaraţia lui a fost foarte semnificativă. Părerea mea este că generalul făcuse o greşeală şi a trebuit să-şi continue fraza în acelaşi ton. În opinia mea urma să spună ceva de genul „elicoptere cu emisii psihologice”. Se gândea la un anumit tip foarte secret de elicoptere dar, ca să nu sune prea ciudat pentru omul obişnuit, cred că a înlocuit ce voia să spună cu „elicoptere cu sisteme PA”.

Am făcut unele cercetări despre bunkerele irakiene şi am descoperit că americanii încercaseră să obţină planurile de construcţie de la germani. Americanii doreau să ştie cum puteau penetra bunkerele. Germanii le-au furnizat planurile şi americanii au descoperit că pereţii erau foarte groşi. Chiar după un bombardament intens, irakienii se aflau încă teferi în bunkere. Aveau electricitate şi suficientă hrană şi apă care să le ajungă pentru cel puţin şase luni. Bunkerele aveau o grosime de 90 cm şi probabil puteau rezista chiar unei explozii nucleare. Irakienii aveau, de asemenea, echipamentul necesar pentru a construi tunele care să îi ducă la suprafaţă.

Reporterul britanic ştia că americanilor nu le va fi uşor să-i scoată pe irakieni afară din bunkere. De aceea el a for­mulat acea întrebare. Cred că e absurd de sugerat că aceşti militari fanatici s-ar fi predat doar sub ameninţarea unor elicoptere cu sisteme PA.

D

NIKOLA TESLA

Nikola Tesla s-a născut în anul 1856 în fosta Iugoslavie. Cunoscut ca „tatăl radioului”, Tesla era clarvăzător şi avea unele capacităţi paranormale. Cel mai remarcabil aspect mi se pare viziunea pe care el a avut-o în tinereţe, când i s-a re­velat faptul că avea să construiască un generator de curent alternativ, care va revoluţiona modul în care umanitatea se va folosi de electricitate.

Tesla a primit o educaţie renascentistă şi a învăţat să vorbească multe limbi. S-a făcut cunoscut în Europa ca inventator şi inginer în electronică. La Paris, geniul său a intrat sub atenţia unuia din asociaţii lui Edison şi a fost invi­tat să-l întâlnească pe faimosul inventator. Deşi Edison l-a angajat, cei doi nu s-au înţeles cu adevărat niciodată.

Invenţiile lui Edison foloseau curent continuu, care necesita o centrală electrică la fiecare câţiva kilometri. Tesla a încercat să-l convingă de faptul că curentul alterna­tiv era mult mai eficient şi avea costuri de operare mult mai mici. Edison era însă foarte încăpăţânat şi capacităţile extraordinare ale lui Tesla probabil îl făceau să se simtă ameninţat în ceea ce priveşte prestigiul şi cariera lui. Iată un om al cărui geniu era cu mult peste cel al lui Edison!

Edison nu a susţinut niciodată planurile de a revoluţiona lumea cu ajutorul curentului alternativ. Cei doi şi-au încheiat colaborarea atunci când Tesla l-a informat pe Edison că ar putea îmbunătăţi întreaga lui instalaţie prin construirea de noi maşini electrice care să le înlocuiască pe celelalte vechi. Edison i-a oferit 50.000 de dolari să pună în aplicare planul. Tesla a proiectat douăzeci şi patru de tipuri de maşini şi a mărit fabrica. Edison a fost foarte impresio­nat, dar nu l-a plătit niciodată pentru aceste „servicii”, deşi pe atunci era deja milionar. El a susţinut apoi că modul în care a procedat nu a reprezentat decât „simţul umorului american”.

George Westinghouse era şi el un inventator bogat şi renumit şi a recunoscut imediat geniul lui Nikola Tesla. Westinghouse a susţinut planul acestuia de a produce curent alternativ folosindu-se de cascada Niagara şi, de atunci, lumea n-a mai fost niciodată la fel. Între timp, Edison a încercat să demonstreze că utilizarea curentului alternativ putea fi mortală şi a mers până într-acolo încât a electrocutat un câine în public (cu curent alternativ) pen­tru a-şi demonstra punctul de vedere. Edison şi-a finalizat numărul stânjenit şi umilit.

Cariera lui Tesla a înregistrat o ascensiune rapidă şi experimentele sale au devenit repede foarte renumite. El a demonstrat la Madison Square Garden că poate dirija o bărcuţă de la distanţă, prin telecomandă, dar mulţi au con­siderat demonstraţia ca fiind o vrăjitorie.

A reuşit chiar să producă un joc de lumini pe pămân­tul gol la Colorado Springs. Acest experiment a fost în mod deosebit remarcabil, deoarece Tesla a aşezat direct pe pământ becuri, care s-au aprins. Aceasta demonstra că suprafaţa Pământului se comporta precum un conductor de electricitate şi totodată dovedea că, prin utilizarea unor mijloace adecvate, întreaga populaţie a pământului se putea bucura de free energy (energie gratuită). Tesla a creat un turn uriaş la Long Island şi căuta să construiască un sistem care să furnizeze free energy. În timpul acţiunii, bancherul J.P. Morgan i-a retras sprijinul financiar acordat, pentru că el nu dorea, sub nici o formă, free energy pentru populaţie, ci (ca orice bancher) era interesat să realizeze un cât mai mare profit de pe urma invenţiilor lui Tesla.

Cariera lui Tesla a intrat în declin, iar reputaţia sa a fost mânjită. O parte din toate acestea s-au produs datorită afir­maţiilor sale publice (care aveau loc periodic), că el se afla în comunicare cu o rasă de extratereştri. Receptoarele sale, aşa după cum se presupune, recepţionau transmisii de pe Marte.

Nimeni nu a negat vreodată că a fost poate cel mai mare geniu în electronică al omenirii, dar deoarece el avea şi o profundă viziune şi înţelegere asupra fenomenelor supranaturale, era privit cu suspiciune. Astăzi, mulţi din colegii săi electronişti îl consideră un excentric care, întâm­plător, a fost strălucit în electronică. Este, într-adevăr, o explicaţie foarte comodă.

Opinia mea, însă, este aceea că Tesla era cu mult înainea vremurilor în care a trăit.

---