Pentru a înţelege cu ce fel de oameni ne confruntăm la Lugoj, unde ducem o adevărată luptă împotriva IMPOSTORILOR, formaţi din FALSIFICATORII ADEVĂRULUI DIN DECEMBRIE 1989, din bolnavi psihici şi din FRUSTAŢI, care fără niciun discernământ ne-au făcut o mulţime de plângeri penale, vă prezentăn o Rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
Aceşti indivizi de peste cinci ani sărbătoresc separat Ziua Lugojului – 20 Decembrie şi nu reuşesc să adune mai mult de 10 -12 persoane. Simpatia de care se bucură Asociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj atrage în fiecare an tot mai multe persoane. În 20 Decembrie 2012 au participat la comemorarea eroilor circa 700 – 800 de persoane. Iar aceşti singuratici au crăpat de INVIDIE.
Anexez un link pentru a se vedea câţi lugfojeni au răspuns la chemarea Asociaţiei 16 – 21 Decembrie Lugoj:
Credeţi că această înregistrare nu contează. Contează!
Site-urile şi comunităţile de revoluţionari de pe internet sunt asaltate de aceşti indivizi, care încearcă să rescrie istoria. Numai că încet, dar sigur, adevărul iese la suprafaţă şi acest grup începe să-şi arate adevărata menire: IMPOSTURA, DENIGRAREA, FALSIFICAREA ADEVĂRULUI ŞI FALSIFICAREA ISTORIEI.
Această rezoluţie de neîncepere a urmării penale nu este prima, dar consider că e bine să se ştie şi cealaltă faţă a faptelor, de care IMPOSTORII din Lugoj nici măcar nu reamintesc.
În rezoluţie procurorul a reţinut:
“În data de 9.10.2012 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, plângerea numitului Schlegel Gerhard, cu privire la cercetarea numiţilor Alexandru Corozel, Dumitru Călina, Daniela Lostun, Trifon Nicolae Toma, Vasile Covaci, Petrică Dorin Balint precum şi a tuturor persoanele înscrise în ONG “Asociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj” CIF 16703066, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art 323 C.P., art. 293 C.P., art. 288 C.P., art. 290 C.P., art. 291 C.P. şi art. 9 din Legea 241/2005, iar în cel priveşte pe Petrică Dorin balin şi sub aspectul comiterii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 C.p.” – fragment din Rezoluţie.
Deşi Schlegel Gerhard a primit un ha de teren pe lotul rezervat pentru Asociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj prin Hotărârea 244/2007 a Consiliului Local, respectivul ne-a chemat pe toţi în judecată. Ulterior a spus la mai mulţi cunoscuţi că el nu ştie nimic de nicio plângere. Acest lucru înseamnă, dacă se confirmă, fals în declaraţii şi înscrisuri oficiale.
“În data de 5.11.2012 Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj a dispus conexarea la dosarul nr. 1931/P/2012 privind plângerea formulată de numitul Boancă Sorin a dosarului nr. 2186/P/2012 având ca obiect plângerea formulată de Iovescu Gheorghe, ambii au sesizat aceleaşi aspect penale, iar în data de 14.11.2012 a declinat dosarul nou format în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, unde a fost înregistrat cu nr. 1031/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş la prezentul dosar, având în vedere identitatea faptelor sesizate”. – fragment din Rezoluţie.
Boancă Sorin, un escroc de Lugoj, după ce a lucrat la toate ziarele din Lugoj şi a fost dat afară pentru incompetenţă şi pentru că s-a folosit de legitimaţie pentru interes personal, şi-a înscenat un accident la fabrica Werzalit, unde lucra ca şi electrician. Într-o noapte, a pretins cum că nişte euro paleţi au căzut peste el. Cercetarea făcută de o firmă de specialitate a demonstrat că Boancă a pus la cale un scenariu pentru a a câştiga foloase materiale. Numai că firma germană nu a plătit până nu a fost sigură că s-a întâmplat aşa cum susţine Boancă. Din cauza nereuşitei escrocheriei a ajuns la Spitalul de psihiatrie. De peste cinci ani, Sorin Boancă în fiecare an locuieşte câteva luni pe an (6-10 luni) cu acte în regulă la Spitalul de Boli Psihice din Gătaia, unde se internează cei mai gravi bolnavi. Şi fiindcă are timp liber INVENTEAZĂ ISTORIA şi suferă că în Decembrie 1989 a fost în gărzi din 25 decembrie 1989.
Un lucru deosebit de grav este şi faptul că Boancă Sorin Virgil are carnet de conducere. Vom sesiza Corpul Medicilor şi Poliţia Rutieră de acest pericol de pe şoselele din Lugoj. În mod clar Boancă nu are dreptul la permis, în conformitate cu LEGEA. Dacă este aşa de correct cum pretinde de ce nu şi-a predat permisul de conducere? O altă dovadă care arată că una spune şi alta face. Iar faptul că cerşeşte bani pe internet demonstrează că Burada, cel care îl aţâţă nu-i dă nici măcar bani de ţigări. În final, vrem nu vrem, ajungem la materialul publicat anterior: “Biografia unui vierme”.
Susţin cu probe şi declaraţii că Sorin Boancă nu a avut merite deosebite la Revoluţia din decembrie 1989 şi că a apărut în Gărzile Patriotice înfiinţate de revoluţionari după 25 decembrie 1989.
Acest lucru este valabil şi pentru Iovescu Gheorghe, care pe lângă faptul că certificatul în baza Legii 42/2004 este un duplicat, în calitate de şef grupă în Gărzile Patriotice de la ITL a participat alături în organele de represiune, miliţieni, până în data de 22 decembrie 1989. Ulterior, a fost acceptat în Gărzile înfiinţate de revoluţionari în 25 decembrie 1989.
“Prin declaraţiile date, petenţii Schlegel Gerhard, Boancă Sorin Virgil şi Iovescu Gheorghe menţin plângerile formulate, fără alte precizări.” – fragment din Rezoluţie.
Cei trei şmecheri nu au avut nicio o probă, doar încrâncenarea şi frustarea şI nu au putut dovedi cele afirmate în plângerile penale. Există suspiciunea că au fost manipulaţi de Burada şi de Muntoiu, un jurist de doi bani, care îşi duce veacurile în calitate de justiţiabil pe coridoarele Tribunalului Timiş.
Procurorul reţine şi susţine: “Faţă de cele menţionate urmează a se constata că faptele nu există, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 lit.a C.P.”
Una dintre acuzaţii se referă la faptul că Asociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj a emis chitanţe false când s-au plătit cotizaţiile. Iată ce reţine procurorul din adresa trimisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş:
“Relativ la fapta de evaziune fiscală se are în vedere adresa DGFP Timiş – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Lugoj, prin care s-a comunicat că potrivit vectorului sectorial, asociaţia nu este înregistrată cu obligaţii declarative iar organizaţiile non profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de plata impozitului pe profit pentru cotizaţiile şi taxele de înscriere, situaţie în care fapta nu există”.
A fost foarte simplu să se constate că chitanţele depuse de cei care au formulat plângerile penale, sunt înregistrate în contabilitate şi se regăsesc în bilanţul anual.
O altă acuzaţie se referă că Asociaţia funcţionează în afara prevderilor legale. Judecătoria Lugoj confirmă că Asociaţia este consemnată în Registrul Special al persoanelor juridice de la Grefa Insitituţiei.
În ceea ce priveşte infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, procurorul demontează acuzaţiile nefondate:
“În ceea ce priveşte infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, se are în vedere că această faptă implică constituirea prin consensul mai multor persoane a unei pluralităţi constituite de făptuitori, organizate în scopul de a fiinţa şi de a pregăti, organiza şi a aduce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni. Caracterul asociaţiei îl conferă existenţa unei discipline interne, a unor reguli de comportare, ierarhie, ceea ce nu se regăseşte în prezenta cauză.”
“Referitor la infracţiunile de fals privind identitatea, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals se constată că niciunul dintre cei trei petenţi nu a indicat cine s-a prezentat sub o identitate falsă sau a atribuit o asemenea identitate unei personae. De asemenea, nu au indicat niciun înscris, official sau sub semnătură privată fals…”
Deci, cei trei TURNĂTORI nu au putut dovedi faptele incriminate, dar aici putem reţine că pe toata durata derulării anchetei au făcut PRESIUNI asupra procurorului, asaltând site-urile şi comunităţile de revoluţionari de pe internet cu tot felul INVENŢII şi MINCIUNI, crezând că astfel vor putea manipula procurorul să ne trimită în judecată. În realitate, toţi cei care au făcut public despre aceaste plângeri şi public ne-au condamnat, fără a a vea o calitate legală, arată clar că ei însăşi sunt un grup infracţional menit să distrugă ADEVĂRUL REVOLUŢIEI din Decembrie 1989 şi să DENIGREZE pe cei care au făcut ceva pentru libertatea noastră. Şi totuşi, fără voia acestui grup, cu adevărat infracţional, cei câţiva aevăraţi Revoluţionari au intrat în ISTORIE, iar IMPOSTORII au rămas pe de lături.
În ceea ce priveşte fapta lui Petrică Dorin balint, procurorul reţine:
“Referitor la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, de către Balint Petrică Dorin se constată că este reglementată de art. 260 C.p. şi are în vedere fapta martorului, expertului sau interpretului care face afirmaţii mincinoase, ori în prezinta într-o cauză petenţii nu au indicat niciun dosar în care Balint petrică Dorin să fi avut calitatea de martor, expert sau interpret”.
În baza mărturiilor şi a documentelor primite de la instituţiile statului, procurorul de pe lângă Tribunalul Timiş a dispus NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE.
“1. Neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii Alexandru Corozel, Dumitru Călina, Daniela Lostun, Trifon Nicolae Toma, Vasile Covaci şi faţă de A.N. persoane înscrise (N.T. – toţi membrii asociaţiei) în ONG “Asociaţia 16 – 21 Decembrie 1989 Lugoj”, Cod fiscal CIF 16703066, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 323 C.p., art 293 C.p, art. 288, C.p., art 290 C.p., art. 291 C.p. şi art. 9 din Legea nr. 241/2005.
2. Neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Petrică Dorin Balint sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 323 C.p., art. 293 C.p., art. 288 C.P., art. 290 C.p.,art. 291 C.P. şi art. 9 din Legea nr. 241/2005.”
Concluzii
Dacă în fiecare oraş ar exista o asemenea grupare, care duce un război împotriva semenilor lor, înseamnă că noi care am înfăptuit revoluţia am făcut-o în zadar. Dar am ferma convingere că într-o bună zi îi vom vedea pe aceşti indivizi scuipaţi pe stradă, înjuraţi şi arătaţi cu degetu. Vai de mama lor când va veni această zi.
Anexe
Articolele din Codul penal, la care s-a făcut referire în Rezoluţia de Neîncepere a Urmăririi Penale
Capitolul IV
ALTE INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ
Art. 323
Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni
Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.
Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. 1.
Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. 1, care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii.
Capitolul III
FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
Art. 293
Falsul privind identitatea
Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, pentru a induce sau a menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept.
Capitolul III
FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
Art. 288
Falsul material în înscrisuri oficiale
Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.
Tentativa se pedepseşte.
Capitolul III
FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
Art. 290
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Tentativa se pedepseşte.
Capitolul III
FALSURI ÎN ÎNSCRISURI
Art. 291
Uzul de fals
Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.
Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Art. 9
(1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani.
(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.
Art. 10
Cazurile în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată
Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală;
b1) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni;
c) fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat;
d) faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii;
e) există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei;
f) lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
g) a intervenit amnistia, prescripţia ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor;.
h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
i) s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
i1) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
j) există autoritate de lucru judecat. Împiedicarea produce efecte chiar dacă faptei definitiv judecate i s-ar da o altă încadrare juridică.
În cazul prevăzut la lit. f), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior în condiţii legale.
Codul de procedură penală actualizat prin:
Legea 202/2010 – privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;
Legea 356/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;
Legea 281/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;