Din 2014, străinii vor cumpăra terenuri în România fără restricții.
Străinii vor putea cumpăra România LEGAL, bucată cu bucată
Înțelegem că un român poate cumpăra teren în orice stat UE. Întrebarea pe care o pun este câți dintre români își permit să cumpere un hectar de teren în Franța, Spania, Italia etc.? Fără supărare sunt sceptic. De ce? După distrugerea
industriei urmează distrugerea agriculturii. Va fi benefic pentru români numai dacă terenul se va vinde la un preț corect, european și numai dacă statul va apăra românii de intruziunea escrocilor. Sunt curios după ce vom vinde pământul ce vom mai vinde. Va urma cu siguranță locurile de veci, cimitirile, și cine știe ce vom mai vinde, că sufletele le-am vândut de multă vreme.
Acum, suprafața agricolă totală a României este de circa 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil.
Conform prevederilor legale, în prezent străinii pot cumpăra terenuri în România, dacă înființează o firmă.
Numai că m tratatul de aderare la UE are o clauză, obligaţia că după 31 decembrie 2013 România v-a liberaliza piaţa terenurilor agricole. Deci şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape de zero. Străinii vor da năvală și vor cumpăra terenuri pe NIMICA. Și ne vom trezi străini în țara noastră. Numai dacă GUVERNUL și PARLAMENTUL nu vor lua măsuri corecte, europene.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat în octombrie 2012 că statul va lua unele masuri, în 2013, pentru a limita cumpărările de teren de către străini, după liberalizarea pieței, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.
Acest tratat este foarte clar și nu poate fi încălcat, în special de România, considerată o țară codașă, care trăiește la MILA Uniunii Europene.
Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii statelor membre şi persoanele juridice având naţionalitatea acestor state, precum şi de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România
Art. 3 – Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române.
Art. 4 – Cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
Art. 5 – (1) Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică fermierilor care desfăşoară activităţi independente şi sunt, după caz:
a) cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, care îşi stabilesc reşedinţa în România;
b) apatrizi cu domiciliul în România.
(3) Cetăţenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul într-un stat membru îşi dovedesc calitatea de fermier care desfăşoară activităţi independente cu documente emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru sau de provenienţă. Apatrizii cu domiciliul în România fac dovada acestei calităţi cu atestatul eliberat, în acest sens, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români, de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(5) Destinaţia terenurilor agricole, pădurilor şi a terenurilor forestiere nu poate fi schimbată pe durata perioadei de tranziţie de către persoanele prevăzute la alin. (2).
Cap. III
Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice aparţinând statelor terţe
Art. 6 – (1) Cetăţeanul străin, apatridul şi persoana juridică aparţinând statelor terţe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.
(2) Cetăţeanul străin, apatridul şi persoana juridică aparţinând statelor terţe nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţii mai favorabile decât cele aplicabile cetăţeanului unui stat membru şi persoanei juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru.
EXTRAS DIN LEGEA NR. 312/2005
Ecologiștii cer sprijin pentru fermierii care vor să cumpere teren
“Oferiți ajutor fermierilor și vom avea mâncare din belșug, mult mai ieftină și mai bună decât E-urile importate în prezent!”.
Astfel sună apelul ecologiștilor români care solicită Guvernului acordarea de facilități fermierilor, în vederea cumpărării terenurilor.
Și asta în condițiile în care de la 1 ianuarie 2014, și cetățenii străini vor avea dreptul să cumpere terenuri în țara noastră.
“O politică guvernamentală inteligentă poate facilita românilor doritori accesul către credite cu dobândă subvenționată și garantate chiar cu terenul achiziționat”, susține Dănuț Pop, președintele Partidului Ecologist Român (PER).
Acesta a mai spus că în contextul unei crizei alimentare mondială viitoare, “ar fi o crimă ca, din cauza sărăciei, să ne vindem pământul și să ajungem practic chiriași în propria noastră țară, lipsindu-ne și de hrana pe care o agricultură bine organizată ne-o poate asigura cu mult peste cantitățile necesare”.
Reprezentantul PER susține că după ce industria a fost vândută pe doi bani, vom ”scăpa” și de grija agriculturii, pasând-o străinilor care sigur vor ști să scoată profit din pământ.
În opinia ecologistului, readucerea agriculturii în prim- plan ar putea fi ultima noastră șansă “de recuperare a handicapului economic”.
Niciun govern, începând din 2005, de când se ştie că piaţa funciară va fi liberalizată la 1 ianuarie 2014, nu a luat nicio măsură pentru protejarea terenurilor agricole astfel încât să rămână în posesia românilor. Din anul 2007, odată ce am devenit stat membru al UE, societăţile care s-au înfiinţat în România de către străini au putut cumpăra terenuri agricole. Această chestiune se ştia încă din 2005, când s-a semnat tratatul de aderare, că se va liberaliza piaţa funciară, şi cu toate că se știa până acum nu s-a luat nicio măsură de toate guvernele precedente.
Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat la o întâlnire cu reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). “ Statul caută soluţii în perspectiva liberalizării pieţei, care vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2014. Avem mai multe soluţii în vedere, care pornesc de la gajarea cu terenurile agricole, care să fie aplicată în 2013, şi alte măsuri care să intre în vigoare cu liberalizarea din 2014. Aceste măsuri pot însemna condiţionarea celor care vor să cumpere terenuri agricole de o experienţă în domeniul agriculturii în statul din care provin, o experienţă care să fie de 3-5 ani, sau obligarea acestuia ca terenul respectiv să fie păstrat în zona agricolă.
Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, are o altă părere:
„Direcţia în care mergem este total greşită pentru că alte state europene, membre UE, au găsit soluţii să-şi protejeze terenurile agricole prin legi care au fost corelate cu acquis-ul comunitar, precum Germania, Italia, Franţa, Ungaria, iar noi în continuare încurajăm acest demers. De asemenea, investitorii străini au alte facilităţi, iar cei români nu au instrumente pentru a concura cu ei pe piaţa pământului”.
În replică, Achim Irimescu a subliniat că nu consideră că suprafaţa achiziţionată de străini ar fi pierdută, deoarece a fost folosită pentru agricultură.
„Vă dau exemplul investiţiilor daneze în România, care sunt foarte serioase. Ei au 150.000 de ha şi realizează producţii record de 10 tone la ha la porumb. Sunt şi eu român şi mi-aş dori ca tot terenul să fie al românilor, dar haideţi să vedem realitatea. Atâţia ani s-au putut cumpăra terenurile fără probleme şi mă îndoiesc că persoanele fizice sunt cele care vor cumpăra acum după ce persoane juridice au cumpărat un milion de hectare. Din păcate, am deschis uşa pentru achiziţia terenurilor atunci când am permis achiziţia către persoane juridice. Nu cred că pericolul mare este la persoanele fizice străine”, a mai adăugat secretarul de stat în MADR.
Ce va fi vom vedea. Depinde de Parlamentul majoritar USL și de guvernarea USL.
Sursa: .avocatnet.ro, realitatea.net, obiectivbr.ro, InCont.ro, adevarul.ro, yahoonews