Victimele accidentului aviatic din Apuseni au murit de frig, au stabilit legiştii

Spread the love

Loading

Din cauza legislaţiei, victimele nu au putut fi găsite mai repede
Avionul era un sicriu cu aripi

avion
Victimile accidentului aviatic din Munţii Apuseni, care a avut loc luni 20 ianuarie 2014, ar fi avut şansa să trăiască, dacă ar fi fost localizaţi şi preluaţi mai repede de echipajele medicale. Vinovaţii au fost demişi. Şefii ROMATSA, IGSU, un secretar de stat din MAI sunt puşi pe liber, iar Ministru de Interne, Radu Stroe, şi-a dat demisia.

 

Stabilirea inexactă a locului unde s-a produs accidentul a dus la moartea prin hipotermie a pilotului Adrian Iovan şi a medicului rezident Aurelia Ion. Localizarea putea fi realizată, rapid şi prin mijloace ştiinţifice, prin două metode: recepţionarea semnalelor emise de echipamentul de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) instalat pe avion, sau prin localizarea semnalului emis de telefoanele pasagerilor. Niciuna n-a funcţionat. Victimele au fost găsite de un pădurar, cu metode empirice care ţin de secolele trecute. Localizarea semnalului transmis de dispozitivul ELT nu a fost posibilă, potrivit ROMATSA, întrucât una din frecvenţe n-a funcţionat iar cealaltă nu a fost anunţată de autoritatea rusă care recepţionează acest tip de semnale pe zona din care face parte şi România.

De ce operatorii 112 n-au fost capabili să-l îndrume pe medicul Zamfir astfel încât să poată el însuşi să-şi determine poziţia exactă nu este clar. Clar, însă, este faptul că echipele de salvare ale statului au suferit de lipsa unui lider. Un coordonator capabil să ia decizii. De genul simplu, cum ar fi fost să-şi asume utilizarea aparaturii de localizare a telefonului fără mandat judecătoresc. Un banal acord al medicului Zamfir, cu care oricum se aflau în legătură telefonică, ar fi justificat măsura.

În lipsa unei persoane care să-şi asume conducerea operaţiunilor şi să ia decizii (oare Raed Arafat, plecat din ţară la momentul accidentului, este singurul oficial român competent şi lucid?).

Între timp, echipa de anchetă care trebuie să afle motivele care au dus la aterizarea forţată a avionului a continuat cercetările la faţa locului. Specialiştii au dezmembrat aparatul de zbor deoarece, din cauza zonei greu accesibile, dar şi a condiţiilor meteo, anchetatorii nu au avut o altă variantă pentru ridicarea epavei. În acelaşi timp, procurorii au anunţat că au dispus începerea urmăririi penale privind posibile încălcări ale legislaţiei aeriene în acest dosar.

Mai concret se fac cercetări pentru încălcarea, de către personalul aeronautic civil, a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi vătămarea corporală din culpă.
De ce n-a folosit Poliţia sistemul de localizare GSM: este destinat doar „cauzelor penale“ şi numai cu mandat. Pe de altă parte, Poliţia Română a precizat că sistemul de urmărire din dotare nu poate fi folosit decât cu acordul magistraţilor.

 

Rezultatele autopsiei: studenta şi Adrian Iovan au murit de frig

Sistemul de avertizare al avionului prăbuşit, respectiv staţii, microfon, difuzor acustic funcţionau la momentul găsirii epavei, spune şeful Comisiei de anchetă tehnică a accidentului aviatic, precizând că una dintre antenele avionului a fost găsită ruptă, iar cealaltă era „întreagă”.

Şeful Comisiei de anchetă tehnică privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni, Sorin Cimpoieru, a declarat, joi, pentru Mediafax, că unul dintre reprezentanţii ISU care a ajuns la locul accidentului a încercat decuplarea sistemului electric al avionului, inclusiv a sistemului de avertizare. Potrivit lui Cimpoieru, una dintre antenele aparatului a fost găsită ruptă, însă nu poate preciza dacă aceasta a fost ruptă înainte sau după impact. A doua antenă a aparatului a fost găsită întreagă şi a fost sigilată pentru continuarea investigaţiilor.

Guvernul a publicat raportul accidentului aviatic din Mun’ii Apuseni. Documentul a fost întocmit în baza informaţiilor furnizate de ministerul de Interne, ministerul Transporturilor, ministerul apărării Naţionale, ministerul Sănătăţii şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Potrivit informațiilor Ministerului Transporturilor, pilotul comandant a efectuat pregătirea zborului, inclusiv informarea meteo înainte de decolare. Decizia privind amânarea/anularea unui zbor din considerente de siguranţă a zborului aparţine în totalitate pilotului comandant al aeronavei.

{gallery}accidentaviatic{/gallery}

– La ora 13.38: aeronava a decolat.

– La ora 14.35: pilotul a solicitat ROMATSA coborârea la 3050 m, din cauza givrajului  (peliculă de gheaţă formată pe structura aeronavei), iar ROMATSA l-a informat că înălțimea minimă de siguranță în zona este de 3200 m;

– La ora 14.42: pilotul a solicitat coborârea la 2450 m şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor, corespunzătoare zborurilor după regulile „la vedere” coborând sub nivelul regulamentar de zbor  controlat de ROMATSA;

– La ora 15.18: fiind la circa 36 KM, după ce a trecut de Sibiu, la altitudinea de 2600 metri, nereușind să contacteze centrul de informare a zborurilor Bucureşti, pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj;

– Intre orele 15.32-15.33, pilotul a încercat să comunice cu un sector de control al traficului aerian aferent zonei de Nord-Vest a ţării, dar mesajele nu au fost înţelese.

– La ora 15.35 ROMATSA solicită pilotului să comunice poziţia aeronavei, dar apelurile nefiind recepţionate, o altă aeronavă aflată în zonă (BMS 215B), conform procedurilor, a intermediat dialogul cu aeronava aflată în misiunea umanitară. ROMATSA a fost informată că aeronava în dificultate se afla la altitudinea de 2450 m

La orele 15.45 si 15.49 operatorul ROMATSA a încercat să ia legătura cu aeronava, dar nu a răspuns”, se arată în raport.

Instituţiile implicate în procesul de căutare/salvare au avut la dispoziţie date şi informaţii furnizate de la faţa locului de persoanele rănite, neexistând un portofoliu de informaţii verificate, care să permită o evaluare mai corectă a locaţiei unde s-a prăbuşit aeronava. Pe cale de consecinţă, s-a acţionat atipic în raport cu procedura standard, după cum urmează:

– În jurul orei 16.01 copilotul RĂZVAN PETRESCU l-a sunat pe tatăl lui şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte;

– La ora 16.05, secretarul de stat dr. Raed ARAFAT – l-a informat despre accident, prin SMS, pe inspectorul general al IGSU – general de brigadă Ion BURLUI, ca urmare a convorbirilor telefonice purtate între dr. Zamfir – membru echipă aeronavă, dr. Irinel Popescu (Spitalul Fundeni) şi dr. Zota (Agenţia Naţională de Transplant).

– 16.06: dr. Radu Zamfir (pasager în aeronavă) a fost contactat telefonic de către inspectorul general al IGSU pentru informare preliminară privind starea victimelor şi locul accidentului. Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a  efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor;

Orele 16.07 – 16.09: Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative şi alertarea ISU Alba şi ISU Mureş pentru declanşarea procedurii de căutare-salvare a victimelor accidentului;

– La ora 16.16:26 Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), de la numărul ***, apelant dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion.

După identificarea urgenţei, conform procedurilor de operare, apelul a fost transferat către ISU Cluj (ora 16.20), SJA Cluj (16.20), IPJ Cluj (16.20), IJJ Cluj (16.20), COAP/MApN (16.22 – 16.27), ROMATSA (între orele 16.28 şi 16.33), Salvamont Braşov (16,34), Elicopter Târgu Mureş.

ACESTA AR FI TREBUIT SĂ REPREZINTE MOMENTUL DECLANȘĂRII PROCEDURII prevăzută de Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, aprobat prin HG NR. 741/2008″, continuă în analiza Guvernului.

„16.20 – Serviciul de Telecomunicații Speciale a alertat şi pus la dispoziţie informaţia de localizare către serviciile de intervenţie: ISU Cluj, IJP Cluj IJJ Cluj, Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj.

Elementele de localizare puse la dispoziţie reprezentau poziţionarea pe hartă a sectorului transmis de operatorul de comunicaţii mobile la iniţierea apelului către 112, în limitele tehnice prevăzute de lege (sector/celulă). Suprafața acestui sector este de circa 200 km2, într-o zonă muntoasă împădurită.

Doctorul  Radu Zamfir a revenit de mai multe ori cu apeluri către 112, la orele 16:22:33, 17:30:03, 19:12:39 şi 19:31:51.

 

Pe durata convorbirilor telefonice cu dr. Zamfir s-a făcut tot posibilul pentru obţinerea coordonatelor geografice, în baza tipului de terminal telefonic avut la dispoziţie de apelant, dar nu au putut fi exploatate facilităţile terminalului mobil care ar fi putut ajuta la localizarea acestuia.

STS a încercat determinarea mai precisă a locului incidentului, inclusiv apelând la sprijinul SNApOPSN (sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională), care dispun de capabilităţile specifice de identificare a localizării, dar nu s-a reuşit.

În ceea ce priveşte semnalizările specifice ale aeronavelor aflate în avarie (date de echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă ELT), acestea nu pot fi recepţionate de către STS, deoarece furnizarea acestor informaţii revine altor instituţii.

 

16.17 – confirmare disponibilitate elicopter IGAv – general mr. Dorel GRĂDINARU;

16.19 –  ordin alertare forţe ISU Bihor;

16.20 – ordin de alertare a forţelor ISU Cluj;

16.29 – MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare.  Şeful de tură ROMATSA  a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba.

16.30 – au fost alertate Centrul de situaţii al Guvernului, MApN şi COS (Centrul Operațional de Salvare) Mureş;

16.30 – elicopterul SMURD de la Tg Mureş începe misiunea de salvare în zona unde se presupunea că avut loc aterizarea forţată a aeronavei. Echipajul a efectuat cercetarea în zonă însă activitatea a încetat la orele 17,15, datorită condiţiilor meteo nefavorabile (ceaţă, plafon de nori).

16.32 – ordin pre-alertare elicopter ISU Arad.

16:42 – urmare a unor informaţii primite ulterior de la apelant dr. Radu Zamfir, cu precizarea că locul evenimentului ar fi în zona Scărişoara, apelul a fost transferat şi către Centrul 112 Alba, acesta alertând dispeceratele ISU, IJJ, IPJ şi SJA Alba.

16.50 – IJJ Alba a demarat activităţile de căutare/localizare a aeronavei

17.00 – Prefectul judeţului Alba a solicitat sprijin clubului de off-road pentru facilitarea  transportului în zonă.

18.15 – comandantul intervenţiei – Prim-adjunct al ISU Alba – a dispus organizarea sectoarelor de căutare-salvare, pe direcţii şi formaţiuni de intervenţie:

–   Sud – ISU Alba;

–   Nord – ISU Cluj;

–   Est-Vest – personal Ocol Silvic (pădurari);

–   Vest-Est – ISU Bihor.

19.17  – dr. Radu Zamfir revine cu apel de urgenţă 112; se  încearcă din nou obţinerea de date mai exacte de localizare, apelantul comunicând că se află în pădure, în zonă de pantă; de asemenea, se simte miros puternic de benzină. Victimele au aprins un foc la aproximativ 20-30 de metri de avion şi încearcă să resusciteze celelalte persoane rănite grav. Apelantul nu poate da detalii legate de repere precise a zonei în care s-a prăbuşit avionul. Afirmă că se află la jumătatea distanţei între Poiana Horea – localitatea Dârleşti, la limita de județ.

20.15 – IGSU solicită reconfirmarea coordonatelor – în urma rezultatelor acţiunii de căutare, Grupa operativă a IGSU solicită Centrului Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative/MAI realizarea schimbului de date şi informaţii cu SRI şi STS, pentru localizarea telefoanelor mobile aparţinând victimelor pentru identificarea poziţiei aeronavei.

La ora 21:13 un lucrător silvic (Trif Gheorghe), membru al echipei de căutare format din personal silvic, a ajuns la locul incidentului, informaţia despre poziţia acestuia fiind comunicată la 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă.

21.15 – Efectivele participante la acţiunea de căutare au fost direcţionate spre Vf. Petreasa, unde a fost indicat locul de prăbuşire a aeronavei.

De la momentul identificării aeronavei, până la momentul constituirii punctului medical avansat, forțele de intervenție s-au regrupat pentru deplasarea spre locul evenimentului și constituirea unui punct medical avansat în comuna Horea. Distanța între punctul medical avansat și locul prăbușirii aeronavei a fost de aproximativ 5 km, condițiile terenului nepermițând amplasarea acestuia la o distanță mai apropiată. În acest interval, efectivele MAI au desfășurat activități de localizare a aeronavei în cadrul echipelor constituite.

22.05 – începe  transportul victimelor către drumul forestier, fiind preluate apoi de ambulanţe şi alte mijloace.

22.25 – se constituie un punct medical avansat în comuna Horea pentru asigurarea triajului şi stabilizarea victimelor care urmau a fi coborâte de la locul prăbușirii şi se acordă asistenţă medicală de specialitate victimelor.

23.35 – 00.16 – se efectuează manevre de resuscitare ale persoanei de sex feminin (Aurelia ION) în ambulanţă, persoana fiind ulterior declarată decedată.

00.18 – Demararea operaţiunilor de înştiinţare a familiilor pentru victimele decedate. Inspectorul general al IGSU a solicitat sprijin CNMSO (Centrul Național de Monitorizare Situații Operative) pentru anunţarea rudelor persoanelor decedate în accidentul aviatic, sens în care a fost anunţat Centrul operaţional al IGPR.

Începând cu ora 01.02 / 21.01.2014, demarează transportul personalului rănit la UPU Cluj. Transportul se finalizează la ora 04.29.

01.55 – echipa de criminalişti, medici legişti şi medici de urgenţă a sosit la locul epavei.

03.15 s-a finalizat operaţiunea de descarcerare a pilotului avionului şi a început coborârea cadavrului pilotului – comandant Adrian IOVAN.

04.00 – DGPMB a comunicat faptul că au fost anunţate rudele celor două persoane decedate, Iovan Irina, fiica lui Iovan Adrian, a dnei Grigore Valeria (fostă soţie), respectiv a dlui Ion Victor Alexandru, fratele lui Ion Aurelia. Datele de contact ale rudelor au fost transmise la IGSU”, se mai arată în raport.

„ROMATSA Bucureşti nu a manifestat un rol activ în conformitate cu competenţele prevăzute de lege, nu a luat măsurile necesare în vederea stabilirii zonei de căutare a aeronavei dispărute şi nu a declanşat operaţiunile de căutare, conform Regulamentului aprobat prin HG 471 /2008”, se arată în concluziile transmise de Guvern.

În document se mai precizează că ROMATSA nu a solicitat, potrivit competenţelor, sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în vederea furnizării unor date şi informaţii relevante identificării coordonatelor de localizare a epavei aeronavei.

Sursa: adevarul.ro, jurnalul.ro