Fotografii din arhiva Centrului Cultural “Dunărea de Jos” Galați
Autor: Antoaneta Crudu, președintele Asociației Danubiana Galați
Pe 23 aprilie, într-o zi cu o semnificație aparte pentru toți iubitorii de literatură, sala Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galați a devenit gazda unui eveniment de excepție dedicat Zilei Mondiale a Cărții și a Dreptului de Autor și care s-a umplut nu doar de oameni, ci și de idei, emoții, dialoguri vii și un profund respect pentru cuvântul scris.
Ziua Mondială a Cărții a avut loc sub egida Consiliul Județean Galați și a Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, în parteneriat cu Filiala Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România, prin proiectul RafTârg. “un raft cu titluri, povești și scriitori, un proiect inedit care a venit cu îndemnul: te rugăm, te implorăm, du-te și aruncă-ți televizorul, iar în locul lui poți monta un raft minunat pe perete! (Roald Dahl)”.(text preluat din articolul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, Galați,24 aprilie 2025).
Sub îndrumarea domnului Vali Viorel Sandu, manager al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” și a doamnei Florina Zaharia, directorul Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor,
sufletul proiectului RafTârg, evenimentul a prins viață într-o atmosferă efervescentă.
O discuție fascinantă despre Inteligența Artificială și provocările Drepturilor de Proprietate Intelectuală i-a adus în fața publicului pe Alexandru Georgescu, specialist în tehnologiile viitorului și protecția datelor personale și pe Valentin Ajder, vizionarul din spatele Editurii Eikon, o casă editorială care oferă o rampă de lansare a talentelor gălățene.
Activitatea s-a remarcat printr-o atmosferă caldă, autentic culturală, în care lectura și dialogul intelectual au fost celebrate cu sensibilitate și rafinament. Evenimentul a adus în prim-plan cartea nu doar ca obiect, ci ca o punte de legătură între oameni, idei și generații.
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” continuă să susțină și să promoveze cultura scrisă într-o epocă dominată tot mai mult de tehnologie. Ziua Mondială a Cărții devine astfel, mai mult decât o sărbătoare simbolică și un act de rezistență culturală, este un apel la reflecție care contribuie la redescoperirea valorilor profunde ce sunt transmise prin lectură.
Evenimentul a reunit autori locali, elevi, profesori, dar și iubitori de literatură, într-un cadru viu și profund. Au fost prezentate volume de poezie, proză, reflecții personale, unele citite chiar de autori, cu acea vibrație unică a vocii care își rostește propriul gând.
O comunitate care citește, este o comunitate care gândește, iar evenimente precum cel ce s-a desfășurat la Galați, contribuie semnificativ la acest ideal și este o adevărată pledoarie pentru umanitate, emoție și memorie. Într-o societate în care ritmul devine digital generat de computer, iar paginile par tot mai des înlocuite de ecrane, această zi a adus față în față două lumi: cartea scrisă de om și textul generat de inteligența artificială.
Un moment provocator a fost tema legată de inteligența artificială în literatură și ce poate însemna aceasta când scrie o poezie, în condițiile în care nu cunoaște dorul, nu simte iubirea, nu plânge, nu râde, nu are amintiri?… Întrebarea care a fost pusă pentru toți cei prezenți este: se poate traduce cuvântul dor într-un cod binar?…
Răspunsul a venit indirect, prin simpla prezență și cuvântul celor adunați în sală. Cartea scrisă de om are suflet, pentru că autorul trăiește ceea ce scrie.
El scrie din amintiri, din dureri, din vise, din copilărie, din iubiri pierdute sau regăsite. Inteligența artificială, oricât de performantă ar deveni, nu poate simți. Poate imita stiluri, poate învăța cuvinte, poate genera ritm, dar nu are inima care să bată pentru fiecare vers sau rând scris.
S-a subliniat faptul că inteligența artificială, oricât de sofisticată ar deveni, este tot creația omului. Toate cunoștințele pe care le prelucrează și le generează, sunt extrase din experiența, cultura, cercetarea și gândirea umană.
Iar aici intervine diferența esențială: cartea scrisă de un om are suflet!
Ea poartă amintirea unei copilării, nostalgia unei iubiri pierdute, dorul de o casă, de parinți și frați, frica unei singurătăți, bucuria unei reușite…
Un algoritm poate reproduce un stil, dar nu poate simți. Nu poate transmite emoție. Nu poate vibra.
Acest eveniment a fost mai mult decât o sărbătoare. A fost un act de apărare a sensibilității umane într-o epocă în care textul poate deveni automatizat. Prin fiecare pagină citită cu voce tremurată, prin fiecare întrebare adresată despre sensul lecturii, s-a reafirmat un lucru esențial, acela că literatura nu este un produs, ci o punte între suflete.
Atmosfera a fost întreținută de doua recitaluri de vioară susținută de talentatul elev al Colegiului Național “Costache Negri” din Galați, Sebastian Crafciuc.
Evenimentul de la Galați a fost astfel, mai mult decât o sărbătoare a cărții, a fost o declarație de dragoste pentru umanitate, a fost o pledoarie pentru lectură, pentru păstrarea unei relații vii cu biblioteca personală, pentru acea tăcere încărcată de sens care se naște când răsfoiești o pagină scrisă cu emoții și adevăr
Într-o lume în care totul tinde să devină instantaneu, cartea rămâne singurul loc în care timpul încetinește, iar omul se regăsește pe sine.
Foto- Arhiva Centrului Cultural “Dunărea de Jos” Galați